Început de școală

La intrarea în școală, toată lumea din familie e preocupată de felul cum va decurge existența viitorului școlar. Părinți si copii, în formulări diferite, își pun aceleasi probleme: cum se va descurca el la școală? Cum va fi învățătoarea? Cum vor fi colegii? Cum se vor înțelege? Îi va plăcea la ore? Dacă se va îmbolnăvi? Primul an de școală reprezintă o experiență extraordinară pentru copil, însă pe cât este de frumoasă, pe atât este de solicitantă și presărată cu o mulțime de schimbări și informații noi, care-l pot speria și epuiza ușor.
Drept urmare, amintim aici câteva dintre dificultățile care pot apărea în primul an de școală. Clasa de elevi este un grup în care copilul trebuie să își găsească locul. Însă dacă micuțul este timid, are o imagine de sine negativă, este hipersensibil, âi poate fi dificil să se integreze și să își facă amici. Școala nu ține doar de învățare – pentru ca anii de școală să rămână o amintire plăcută, importante sunt legăturile formate în această perioadă. Însă unii copii mai sensibili și timizi devin usor ținta ironiilor grupului (ca grup, copiii la această vârstă sunt răutăcioși).
Nu doar grupul de colegi este nou: clasa, clădirea, învățătorul… Totul este nou și copilul poate fi depășit de toate aceste aspecte. În special relația cu învățătorul poate fi dificilă – unii copii sensibili sau retrași nu pot înțelege de ce trebuie să asculte de un adult necunoscut și ce drept are acesta de a-i spune ce să facă!
Unul dintre cele mai dificile aspecte în primul an de școală este legat de teama copilului de a nu reuși să se ridice la nivelul așteptărilor – oricat de simple sunt sarcinile școlare, dacă el observă că se descurcă mai greu decât alții, asta îl face să âi fie teamă că va eșua, că nu se pricepe. În plus, evaluările (calificativele) îl pot speria: este judecat și evaluat de către adultul din fața sa și asta âi poate da anxietate.
Dacă micuțul a stat foarte mult timp împreună cu părinții și acasă, fără a socializa prea mult, separarea bruscă și necesitatea de a sta multe ore zilnic cu alte persoane îl pot afecta. Schimbarea rutinei zilnice și timpul puțin petrecut cu părinții pot contribui la dezvoltarea sentimentelor de anxietate și chiar respingere față de mediul școlar.
Dimineața, înainte de prima sa zi de școală, fiți cât mai veseli, insuflați-i o atitudine pozitivă, dați-i mic-dejunul preferat, faceți împreună ghiozdanul. Mergeți din timp la școală împreună cu el și la despărțire, spuneți-i că vă veți revedea doar în 4-5 ore! Nu rămâneți mult în sala de clasă cu el. Când îl luați de la școală, nu întârziați și discutați vesel cu el despre cum a fost, ce a facut, opiniile lui, părerile despre colegi. Dacă pare temător, dezamăgit încercați să îl linștiți și să âi spuneți că în puțin timp, totul va deveni cunoscut și chiar plăcut (puteți să vă gândiți la o poveste care să arate cât de placută poate fi școala).
Dacă ati trecut cu bine de primele zile, nu înseamnă ca s-a terminat! Țineți regulat legătura cu învățătorul – foarte important, întrebându-l despre cum se descurcă, ce dificultăți are, cum se înțelege cu colegii și dacă are probleme de orice fel cu aceștia. Incurajați-l să își cheme un coleg sau doi des, cu care să ia masa, să-și facă temele și să se joace.
Deși este recomandat să îl lăsați să se descurce singur, în primul an de școală, în special dacă este temător sau puțin anxios, îl puteți ajuta în unele sarcini școlare – de exemplu, când învață să scrie și să citească. Citiți împreună cărți simple, stimulandu-i interesul pentru lectură. Arătați interes pentru orice sarcină are: desene, proiecte și lăudați-i mereu munca, atunci când depune efort. Dacă vine supărat că un proiect de-al lui a fost evaluat negativ, încurajați-l și spunții-i că data viitoare poate fi mai bine – în nici un caz nu îl criticați în primul an de școală! Dacă nu depune efort în îndeplinirea sarcinilor școlare, încercați să vă implicați – dar fără a face temele în locul lui! Stați cu el, întrebați-l ce trebuie să facă și de ce nu are chef, încurajați-l și încercați să âi stârniți interesul. Sigur, ca părinți, nu prea aveți timp pentru toate astea – dar la urma urmei, e vorba doar de primul an de școală și puteți găsi jumătate de oră zilnic să stați cu el și să vă interesați despre viața și sarcinile școlare!
Micul elev poate fi ajutat să se organizeze, pentru a putea să o facă singur mai târziu. E necesar să i se acorde atenție, atunci când are progrese și când își dezvoltă noi competențe, mai ales dacă reușește singur dar și să primească responsabilități pe măsura puterilor sale (să ducă gunoiul, să își facă ordine în dulap, să își așeze lucrurile în birou, să-și îngrijească rechizitele școlare, cărțile, caietele). Dacă există o a treia persoană care poate să stea cu copilul, părinții îi pot cere să îi înlocuiască uneori, pentru a nu se crea o dependență prea puternică între ei și copil (un bunic, de exemplu, să stea cu el când își face temele, să îl supravegheze etc.)
Copilul să dispună de toate mijloacele necesare pentru școală (rechizite, cărți, caiete, rezerve și altele); de multe ori copilul întâmpină dificultăți la ore, pentru că i se termină rezerva de la stilou sau , nu are gumă de șters, riglă, creioane colorate, acuarele, uneori chiar caiete… Nu în ultimul rând, micul școlar are nevoie să fie încurajat tot timpul, iar părinții să fie alături de el.
Mult succes!