Incognito

Demenţial. Bestial. Foarte fain. Sunt câteva răspunsuri la întrebarea : Cum a fost concertul trupei Incognito din Old House?

Miercuri seara. Old House. Concert Incognito. Bistriţa Studfest.

I-am bifat pe băieţii de la Incognito, încă de la conferinţa de presă ce anunţa debutul festivalului. Când am văzut programul, respectiv concertele underground, am zis: Clar, trebuie să ajung la Incognito şi la David & Six Martini Band.

Prima dată i-am văzut, auzit pe cei de la Incognito, cred că acum doi ani, la premiile municipiului Bistriţa, la manifestarea aceea protocolară. Mi-au plăcut băieţii de la Incognito că au reuşit să umanizeze niţel evenimentul, să-l aducă mai aproape de cei din sală prin piesele abordate, chiar dacă sunt nişte coveruri.

Spune multe despre tine, muzica pe care alegi să o cânţi, chiar dacă pentru o perioadă determinată din viaţa/cariera ta muzicală.

Revenind la Incognito, Ionela (nu vă spun care, o ştiţi de la radio) mi-a împuiat capul cu băieţii de la Incognito, cât sunt de mişto, ce bine cântă…tocmai ce cântaseră la nunta Mirelei (tot de la radio, o ştiţi şi pe Mirela). Concertul de miercuri seara din Old House era un bun prilej să mă conving şi eu pe mine însămi…dacă îmi place sau nu îmi place Incognito.

Miercuri seara am ajuns într-o uşoară întârziere …era trecut de 21.30. Mă aşteptam să fie lume, dar ce de lume…peste sau circa 100 de persoane, nu ştiu şi nici nu m-am ambiţionat să fiu exactă în numărătoare. Mă aflam acolo, nu doar să îmi fac meseria, ci şi pentru a dansa…

După concertul Scorpions, am o energie, că aş dansa mai tot timpul. Dar trebuie să fie şi o atmosferă adecvată, oamenii potriviţi, o muzică bună.

Aşa că am dansat aseară…de toate pentru toţi. Bine, cât am reuşit, în limita spaţiului disponibil.

Mai departe, voi vorbi despre publicul din Old House. A fost genul acela de public care transmite atâta energie, genul de public care îl împinge pe artist la mai mult. Şi băieţii de la Incognito au înţeles acest lucru. A fost un show bun. Cum altfel, când vezi puhoiul acela de lume care dansează, cântă cu tine.

La concertul trupei Incognito am avut sentimentul ca şi la marile concerte că publicul poate să simtă la fel şi să acţioneze ca atare. A fost altfel. A fost multă bucurie. La fel de multă bucurie a fost şi în momentul în care băieţii au sărbătorit un an de Incognito, în actuala formulă, pe scenă, cu tort, confetti şi toate cele.

De ce îmi place Incognito? Prin coverurile pe care le interpretează, îmi înlesnesc cumva întâlnirea cu muzica unor idoli sau muzica cu care am crescut, sau muzica pe care dansat până la epuizare la un party în tinereţile mele…

Pentru cei curioşi ca şi mine puteţi afla mai multe despre băieţi de pe site-ul propriu, de pe pagina oficială de Facebook, unde puteţi vedea şi fotografii de la concertul din Old House.

Totuşi, un lucru mai trebuie spus: nu ştiu cum se face că oamenii ăştia sunt aşa profesionişti la o vârstă aşa…aşa fragedă, ca să păstrăm clişeele.

Să fie secretul, bucuria cu care te prezinţi în faţa publicului? Pentru că orice ai face, degeaba ai voce, degeaba eşti talentat, dacă nu arzi, dacă nu eşti acolo…Băieţii de la Incognito au fost acolo!

După ce am citit câte ceva despre fiecare…din punctul meu de vedere, cred că cel mai bine băieţii de la Incognito se regăsesc în versurile piesei ,,Working on a dream” a lui Bruce Springsteen.

La mulţi ani, Incognito!

USR-PLUS

Comentarii

25/10/11 18:58
seby

multumiri din partea trupei! :*

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]