ÎNSEMNE ALE UNIRII. Interacţiuni culturale și pedagogice Năsăud - Iaşi (sec. XVII-XX)

prof. dr. Gheorghe Pleş, Năsăud

1. Argumentație

      Iașul (Ieșii, în limbajul localnicilor) s-a afirmat pregnant în istoria Principatului Moldovei prin poziția sa de Curte domnească (Alexandru cel Bun - 1408), Cetate de scaun (începând cu 1564 - Alexandru Lăpușneanu), iar din anul 1834 -  ca Oraș universitar, grație Domnitorului Mihail Struza.
      Chiar de la inaugurarea Academiei Mihăilene, colectivul său didactic înregistra prezența unui fost elev al Școlilor Năsăudene: profesorul de filozofie Vasile Bob Fabian.
       De-a lungul secolelor acest tip de interacțiune pegagogică avea să se reînnoiască, la cel mai ridicat standard, prin profesori universitari doctori proveniți dintre absolvenți ai liceelor năsăudene și afirmați în domeniile psiho-pedagogic, filologic, economic, educație fizică și  belle-arte.
       Procesul interactiv s-a manifestat și în sens reciproc, Universitatea ieșeană asigurând formarea în varii domenii a unor specialiști de seamă, ridicați din școlile Năsăudului, atrași de farmecul cultural al Iașului, deveniți în timp, conducători de instituții  culturale și de educație atât la Iași, cât și în județul Bistrița-Năsăud.

2. Antecedente istorice
        Pentru locuitorii Țării Năsăudului și populația din nord-vestul Moldovei, crestele și trecătorile carpatine ale Munților Rodnei, Suhardului și Bârgăului au constituit un spațiu generos  de interferențe manifestate pe diferite planuri: pastoral, comercial, confesional - pedagogic și chiar militar și politic.

Cronologie: secolele XV și XVI
Perioada Personalități Evenimente Detalii
1475-1504 Domnitorul
Ştefan cel Mare Primeşte danie, de la Regele Matei Corvinul, Domeniul Ciceului. Îl administrează prin numirea unui capelan şi constituie o garnizoană moldavă.
Drumul cel mai scurt al străjerilor spre şi de la Moldova, pe Valea Someşului, trecea prin satele năsăudene.
1538-1546 Domnitorul
Petru Rareş Refugiu al familiei Voievodului şi al boierilor credincioşi la Cetatea Ciceului, la 20 de kilometri V de Ţara Năsăudului. Perioada de sejur  la Ciceu:
1538-1541.

3. Inițiere de contacte directe în plan politic, militar și școlar
        Secolele XVII și XVIII  au înregistrat interesante secvențe de noutate în derularea contactelor transcarpatine ale românilor din vestul Moldovei și estul Transilvaniei. Sunt remarcabile efectele politicilor culturale promovate de domnitorii din familia Movileștilor și  ale lui Vasile Lupu, cu deosebire.
        O conjunctură geopolitică atipică a prilejuit, pe intervalul temporal al unei singure săptămâni, marșul forțat dus-întors din auguat 1717 a aproape 4000 de oșteni moldoveni prin satele din amonte ale Someșului Mare. Cu siguranță pedeștrii veniți de pe văile Bahluiului și Siretului, ca și sătenii din  Rodna, Maieru , Sângeorz, Ilva Mică și nu numai, au descoperit mai repede ca mulți alții, argumente convingătoare ale unității de neam și de limbă ale poporului român.

Cronologie - secolele XVII și XVIII
Perioada Personalități Evenimente Detalii
1600-1633 Domnitori din familia Movilă Instaurarea legăturilor transcarpatine ale someşenilor cu satele şi mănăstirile din nordul Moldovei. Se întețesc bejeniile, și şcolarizarea multor tineri ortodocşi la Voroneţ, Humor, etc
1634-1653 Domnitorul Vasile Lupu Intensificarea schimburilor biseri- ceşti şi şcolare:  studii,  angajări ale năsăudenilor ca preceptori sau egumeni  în Nordul Moldovei. Toader Diacul din Feldru la Calafondești; Dascălul Pahomie din Năsăud la Voroneț.
1717 august Domnitorul Mihail Racoviţă Cu 3700 de oşteni, Racoviţă, alături de 9000 de tătari, asediază Cetatea Bistriţei, din ordinul sultanului Ahmed al III-lea. Racoviţă a ordonat protejarea de tătari a sătenilor „moldoveni” din estul Țării Năsăudului. În zilele de 19-21 şi 24-25 august traversară dus-intors  satele năsăudene. Asediul a durat 2 zile, tătarii s-au retras, evitând lupta corp- la-corp, în cetate.
1725-1770 Tănase Todoran Bejenii repetate şi în masă  in urma trecerii forţate la religia unită a ardelenilor. Câteva mii de someșeni s-au  refugiat în Nordul Moldovei.


4. Afirmarea dimensiunii confesionale la nivel de înalți ierarhi.
Cronologie-secolul XVIII
1706-1714 Episcopul
Pahomie
(n. Petru) Originar din satul grăniceresc năsău- dean Gledin cu Măăstirea  ortodoxă Obârșia. Episcop de Roman şi Galaţi.
1792-1803 Mitropolitul Iacob Stamati
(n. Ioan)
Originar tot din Gledin - Monor,
inițiat, ca și Pahomie, învățăcel  la Mănăstirea Obârșia. Străstrănepot, de frate, al Episcopului  Pahomie, mai întâi Episcop
de Huși.
1792-1812 Mitropolitul Gavril Bănulescu-Bodoni,
(n. Grigore)
Născut în Districtul românesc al Bistri- ței, în 1746. Profesor la Iaşi (1777-1779).  Mitropolit al Poltavei, Kievului şi Basarabiei, Episcop-vicar de Cetatea Albă și  Tighina. A fost ales și Mitropolit al Moldovei, (februarie.- aprilie 1792), neconfirmat pentru că a fost  arestat de turci.

 

5. Dimensiunea universitară - inițiere, dezvoltare. Aportul năsăudean.
                         Cronologie: secolul XIX
1795-1834 Vasile Bob Fabian

(Elev cadet la Institutul Militar din Năsăud). Născut la Rusu Bârgăului în familia Reu și  înfiat de preotul Bob din Maieru. În 1920 a fost invitat de Gheorghe Assachi ca profesor (1828-1934) la Gimnaziul Vasilian Iaşi. Profesor de geografie şi filozofie la Academia Mihăileană
(1834-1836), autor de manuale; poet prețuit de Eminescu.
1840 - 1889 Veronica Micle
(alias  Ana Câmpianu) Elevă eminentă a Şcolii de Fetiţe din Năsăud şi a Şcolii Centrale de Fete din Iaşi. Creaţii poetice, nuvelistică, traduceri;                      apropiată a lui Mihai Eminescu.
1863-1917 Romulus Ionaşcu Studii liceale la Gimnaziul grăniceresc din localitatea natală, Năsăud. Studii superioare la Iaşi în Litere şi Filosofie (1887) şi Facultatea de Drept (1909). A obţinut doctoratul în litere în 1915. Profesor la Liceul Naţional din Iaşi.
Cadru universitar la  Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti.
1858-1927 Sever Mureşianu Absolvent, 1878,
al Gimnaziului grăniceresc din localitatea natală, Năsăud. Studii universitare la Viena. Profesor universitar la Academia de Belle-arte din Iaşi, între 1886-1927.
. Doctor  în istoria artelor al Universită- ţii din Praga,  cu teza „Mă năstirea Trei Ierarhi” din Iaşi. Pictor de valoare: portretistică şi pictură bisericească.
1859-1926 Solomon Haliţă

. Absolvent, 1879, al Gimnaziului grăniceresc Năsăud. Student la Universi- tatea din Viena. Profesor de pedagogie la Doro- hoi, Bârlad şi Galaţi, director de şcoală la Galaţi, inspector general în Ministerul Învăţă- mântului, numit de Spiru Haret. Funcţi onar guvernamental la Iași (1916-1918). Director în Prefectura Iaşi (1919-1921). Pre- fect al jude- ţului Năsăud, (1924-1926), unde a întemeiat trei  licee, o şcoală normală şi trei şcoli de meserii.
1896-1930 Sandu Manoliu Directorul emblematic  al Școlii Normale din Năsăud, (1924-1929). Absolvent al Liceului Internat și al Universității, din Iași.

 


6. Binefaceri ale Iașiului universitar, pentru absolvenţi ai 
Liceului „George Coșbuc” din Năsăud

Cronologie: secolul XX.
Gavril Istrate Profesor universitar doctor, Iaşi, lingvistică şi istorie literară. anul
absolv. 1933
Alexandru Husar Profesor universitar doctor, Iaşi, critică literară,estetică, filozofie. 1939
Liviu Coptil Profesor universitar doctor, Iaşi, filozofie. 1950
Teodor Rudică Profesor universitar doctor, Iaşi, psihologie. 1957
Zaharia Sângeorzan Critic literar, Redactor-şef la revista Cronica, Iaşi. 1963
Ioan Mircea Prahase Studii universitare la Iaşi, cadru universitar la Suceava, scriitor, istoric şi editor, demnitar în domeniul culturii la Bistriţa, Director al Complexului Muzeal Județean, senator de Bistriţa-Năsăud. 1964
Mircea Pop Lector univ. doctor în educaţie fizică, la Iaşi. 1969
Zinveli-Popșor Anuța Profesor de matematică (U.A.I.C., Iași, 1989), director la Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”, Bistrița. 1984
Lazăr-Coșbuc Ersilia Daniela Profesor de chimie (U.A.I.C. Iași, 1991) director adjunct la Liceul Tehnologic „Radu Cernătescu”  Iaşi. 1986
Luminiţa Conţiş-Botoşineanu Doctor în filologie, cercetător     ştiințific principal la Institutul de Filologie Română, „Al. Philipide” Iaşi. 1987
Monica Salvan Doctor în filologie, responsabil Relaţii externe la Muzeul Literaturii Române, Iaşi. 1990
Florin Frumos Conferenţiar universitar doctor, psihologie, pedagogie, Iaşi. 1994

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5