Întâlnirea fiilor satului la Mărişelu

Spun un lucru comun, îndeobşte cunoscut, atunci când afirm, din nou, cu mulţumire că Părintele Aurelian Poptean din Mărişelu este un deschizător de drumuri. Unul dintre acei oameni pentru care echilibrul existenţial şi mulţumirea sufletească vin din neliniştile zilnice pe care şi le caută singur încercând să fie mereu de ajutor oamenilor pe care îi păstoreşte cu dăruire, cu implicare şi mai ales cu dragoste nemărginită. Deşi este încă foarte tânăr luminează drumul obştii creştineşti cu maturitatea celor chemaţi! Deşi aflat la începutul urcuşului spre împlinirea Chemării căruia i-a închinat întreaga sa viaţă, părintele Aurelian chiverniseşte cu dăruire şi har talanţii primiţi spre înmulţire. Dăruit de Bunul Dumnezeu cu charisma absolut necesară oricărui preot, părintele Aurelian a învăţat de foarte tânăr că numai dăruind va dobândi! Că numai dacă se va zidi el însuşi în propriul vis va ajunge să-l vadă împlinit. Că la ''pohta ce-am pohtit'' - cum numea Voievodul Mihai Viteazul împlinirea unui vis naţional - se ajunge doar cu jertfă dureroasă şi nu cu ambiţii de mărire lumeşti hulpave şi iute trecătoare!
Părintele Aurelian Poptean face parte din galeria preoţilor tineri, dăruiţi, care au crescut cu spiritul jertfei de sine în ultimii ani sub păstorirea înţeleaptă, îndelung răbdătoare şi aducătoare de rod bun a părintelui protopop Alexandru Vidican. Aurelian Poptean, Lucian Blaga, Florin Moldovan, Stelian Părăscan, Dorel Moldovan, Iuliu Ceuşan, Vladimir Clem sau Cristian Dragoş sunt doar câţiva dintre tinerii preoţi care luminează cu harul şi dăruirea lor lumea în care trăim.
În aceste vremuri învolburate raza de lumină nu poate veni decât de la Bunul Dumnezeu. Din credinţa care poate izbăvi. Din pioşenia care poate înmuia pietrele. De la atitudinea creştinească faţă de semenul tău, faţă de aproapele tău năpăstuit sau doar pierdut în cele lumeşti păgubitoare sufletului...
La Mărişelu ca în atâtea parohii din judeţul nostru - de fapt în majoritatea lor covârşitoare - lumina vine din lucrarea preotului. De aceea satul românesc mai poartă aura speranţei. De aceea năpăstuitele aşezări rătăcite printre munţii, dealurile şi văile Patriei Române par şi sunt nişte nestemate prinse de însuşi Bunul Iisus într-o salbă binecuvântată.
Pentru a organiza întâlnirea fiilor satului la Mărişelu părintele Aurelian s-a prins de braţ cu viceprimarul Iuliu Ognean şi cu primarul Toma Someşan. Duminică 7 octombrie s-a desfăşurat prima ediţie a sărbătorii ''Întâlnirea fiilor satului''! S-a prezentat cu această ocazie revista Grai nuşfelean, planificată să apară anual, primul număr va fi gata în această toamnă. Sărbătoarea în sine a fost o bucurie specifică clipelor de mulţumire aduse de reîntâlnirea cu satul copilăriei, cu dulcile amintiri ale adolescenţei cu bucuriile inocente ale vârstei de aur... În amfiteatrul creat ad-hoc în sala căminului cultural au depănat amintiri fii ai satului risipiţi prin lume sau rămaşi acasă. Toţi însă având conştiinţa datoriei împlinite s-au arătat încântaţi de iniţiativa reîntâlnirii anuale la Mărişelu. Au rostit cuvinte pline de emoţia revederii George Nicoară azi directorul şcolii generale din Silivaşul de Câmpie, Veronica Ignat, Ovidiu Ognean, Cornel Pui, profesor universitar la Bucureşti, col.rez. Leontin Moldovan, foştii dascăli profesorii Virgil Mureşan, Maria Mureşan, Maria Bota, George Ignat directorul şcolii din Mărişelu şi profesorul Virgil Mureşan amfitrionul întâlnirii. Prezenţi au fost de asemenea actualii dascăli profesoarele Ioana Ognean, Ileana Muscari şi Ioana Şomotecan.
Această sărbătoare specială a beneficiat de prezenţa şi de sprijinul directorului Centrului pentru cultură Bistriţa Năsăud Florin Vasile Şomlea care a prezentat cartea etnologului Maria Golban şi a conferenţiarului universitar doctor Aurel Bodiu ''Portul tradiţional românesc din Bistriţa Năsăud'' o lucrare ştiinţifică remarcabilă.
Tuturor participanţilor organizatorii le-au oferit un spectacol folcloric deosebit în care au evoluat Maria Golban aplaudată îndelung de întreaga sală alături de artiştii Ansamblului Dor românesc al Centrului de cultură Bistriţa Năsăud, Domnica Dologa, Ioachim Spân, Veronica Bălan şi Anuţa Motofelea.
Momentul culminant al manifestării artistice l-a constituit prezenţa în faţa fiilor satului a formaţiei de dansuri populare ''Datina'' din Mărişelu alături de care s-a aflat Cornelia Ardelean Archiudean, invitată de onoare. Spun aceasta deoarece chiar dacă Domnica Dologa şi colegii săi au fost magnifici, dăruiţi şi îndelung aplaudaţi pentu o prestaţie artistică minunată, nepoţii nuşfelenilor urcaţi pe scenă au retrezit sentimentele de mândrie ale celor plecaţi în lumea largă din acest spaţiu mirific al Domneştiului, Sântioanei şi Mărişelului... Ne reamintim în acest moment al relatării că la Mărişelu s-a înfiinţat în urmă cu mai bine de un an formaţia de dansuri tradiţionale ''Datina'' vegheată cu dragoste de părintele Aurelian şi instruită cu profesionalism de Florian Barteş.
Ştim cu toţii că omul sfinţeşte locul. Dar mai ştim şi că adesea ... locul sfinţeşte omul! Dacă mâna aceasta de oameni binecuvântati de Dumnezeu de la Mărişelu - părintele Aurelian Poptean, primarul Toma Someşan, viceprimarul Iuliu Ognean, profesorul George Ignat sau împătimitul Florian Barteş sfinţesc prin munca lor aceste locuri făurind legende pentru urmaşi, este sigur că şi urmaşii nuşfelenilor vor fi mereu fermecaţi de frumuseţea satului lor şi se vor lăsa sfinţiţi de chemarea locului unde s-au născut...
Prin strădania unui trimis al Domnului o localitate renaşte şi se redefineşte în peisajul cultural al judeţului nostru. Prin harul unui preot ies din străfundurile sufletelor nuşfelenilor bucuria de a trăi şi mîndria de a fi român. Prin munca îndârjită a unor oameni tradiţiile se reîntorc la acasa lor şi viaţa tuturor încearcă să reintre în normalitatea plăcută Bunului Dumneeu. O fi mult, o fi puţin nu ştiu. Însă tot ceea ce place Bunului Dumnezeu face bine oamenilor şi coboară dragostea pe pământ. Iar aceasta este bucuria supremă a omului. De aceea atunci când vin fii satului acasă cerurile se deschid şi oamenii sunt cu adevărat oameni. Şi ţara nu piere. Şi viaţa are sens. Şi tuturor ne este drag să trăim pe acest pământ...