( Interviu) Dr. Marius Pop: Am depus la Primărie o hârtie pentru revenirea la Bulevardul Regina Maria, îmi pare rău că îi spune Republicii, putea să-i spună oricum altfel. Strada Gării ar putea deveni str. I.C. Brătianu

 

         Rep.: - Ziua de 10 mai, o zi de sărbătoare, marchează Ziua Regalităţii, începutul domniei lui Carol I, Independenţa de Stat şi încoronarea primului Rege al României. În 1866, Prinţul Carol depune jurământul de credinţă poporului român. În 1877, Principele Carol declară independenţa Principatelor Unite faţă de poarta otomană, iar în 1881, România este pusă pe harta Europei, Principatele Unite devenind Regatul României, iar Principele Carol devine Regele Carol I al României. Sunteţi omul care aveţi grijă ca această poveste regală să fie vie în rândul bistriţenilor. Sunteţi şi preşedintele Colegiului Medicilor Stomatologi şi, în acelaşi timp, preşedintele Clubului monarhiştilor bistriţeni.

         Dr. Marius Pop: - 10 mai este ziua pe care noi, monarhiştii, o considerăm  adevărata Zi Naţională a României. De fapt, Parlamentul României, în 2015, a legiferat, prin votul său, că această dată este sărbătoare naţională recunoscută, însă lucrătoare. Era bine să fie zi liberă, la fel ca toate sărbătorile, pentru că poporul îşi doreşte acest lucru, pentru că atunci s-a proclamat independenţa celor două principate, Ţara Românească şi Moldova faţă de poarta otomană.

         Rep.: - Cât de important a fost, pentru istoria noastră, acest moment?

         Dr. Marius Pop: - Aş putea enumera câteva dintre valorile universale fundamentale ale omenirii care au fost practicate şi onorate prin comportamentul Familiei Regale, în cadrul Casei Regale a României: tradiţie, onoare, disciplină şi excelenţă. Acestea sunt dezideratele pe care Casa Regală le-a dorit pentru acest popor. Onorându-ne istoria, impunem respect faţă de noi, ca cetăţeni şi popor.

         Rep.: - Vorbim despre regalitate şi Ziua Regalităţii. Cât de importantă este monarhia? Cât de importantă a fost şi cât de importantă ar trebui să fie azi?

         Dr. Marius Pop: - Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, după părerea noastră, a reprezentat începutul modernizării Principatelor Unite. Pe urmă, Regele Carol I, ca şi principe la început, a reuşit să ducă mai departe tot ceea ce a început Alexandru Ioan Cuza. Îmi pare rău că nu a reuşit să facă mai multe, dar au fost nişte condiţii externe mai speciale atunci între imperiile care existau şi, datorită poate a unei slăbiciuni comportamentale, pentru că domnia sa a promis că va sta până când probleme politice – şi atunci erau probleme politice – dintre cele două partide existente, cu certuri şi scandaluri, se vor aplana, dar el nu a reuşit să modeleze aceste acţiuni şi din această cauză, când a trebuit să părăsească tronul n-a mai vrut, astfel că oamenii politici au fost obligaţi să dea un fel de lovitură de stat şi să caute alt principe. La început a fost vorba de Principele Leopold din Belgia care a refuzat invitaţia. Şi atunci era un fel de Uniunea Europeană la care „şef” era împăratul Napoleon al III-lea. Probabil că nu s-au înţeles bine sau n-a înţeles menirea celor două principate ale noastre între cele trei imperii. Şi atunci s-a recurs la tradiţia milenară a Casei Regale de Hohenzollern-Sigmaringen, o casă regală serioasă, nobilă din toate punctele de vedere, şi Carol I care era militar de carieră, militar serios, a acceptat să vină şi să ajute la transformarea şi modernizarea ţării noastre în ceea ce s-a dorit. Încă nu s-a ajuns chiar acolo din toate punctele de vedere, dar noi sperăm ca, în viitor, sub o cupolă sau ceva superior republicii, eventual o monarhie constituţională, s-ar putea realiza şi acest lucru, ca să desăvârşim o operă începută foarte frumos.

         Rep.: - Să amintim regii şi reginele pe care i-a avut România.

         Dr. Marius Pop: - La început, Carol I şi Regina Elisabeta de Wied, de origine germană. Toate monarhiile din Europa provin de la Casa Regală engleză, care şi ea provine tot din Germania, Casa de Hanovra, pe urmă transformată în Casa de Windsor. Totul începe de la Regina Victoria, care a trăit 90 de ani. A fost o regină extraordinară din punct de vedere al capacităţii ei de gândire şi abstracţie. Şi-a pierdut soţul, Alfred, mai timpuriu, şi a trebuit să-i înveţe foarte bine pe cei nouă copii comportamentul nobiliar. A fost denumită „Bunica Europei”. Practic, copiii s-au dus fiecare pe unde au apucat şi au fondat case regale. De aceea, toate casele regale sunt înrudite. Regina Elisabeta de Wied era denumită Carmen Silva deoarece era preocupată de literatură şi a ajutat foarte mulţi oameni de cultură, invitându-i la palat unde organiza cenacluri. Printre cei invitaţi se număra George Enescu, Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Grigorescu, George Coşbuc etc.

         Rep.: - Vasile Alecsandri a adunat toate poeziile populare, iar Regina i-a făcut prefaţa la carte, dar a scos şi o ediţie pentru tot poporul.

         Dr. Marius Pop: -  Regina a scris poveşti pentru copii, basme, poezii. Era de o sensibilitate rară, preocupată de portul popular, de folclor. Poate vom organiza o conferinţă dedicată ei, eventual Reginei Elisabeta – Carmen Silva şi Reginei Maria. Cele două regine au fost deosebite. Două regine de alt neam dar care au fost mai românce decât noi.

         Rep.: - Care ne-au promovat inclusiv la Paris unde s-au dus în portul nostru popular.

         Dr. Marius Pop: - Pe urmă au fost Regele Ferdinand şi Regina Maria, Ferdinand cel loial sau Întregitorul, care a urmat unchiul său pentru că, din păcate, la 5 ani a murit de difterie fiica Regelui Carol I, astfel că s-a apelat la nepotul Ferdinand care a fost un rege foarte cult, foarte strict în principii, puţin ezitant politic, însă aici a compensat Regina Maria din plin. Noi am depus la Primărie o hârtie pentru revenirea numelui la Bulevardul Regina Maria, îmi pare rău că îi spune Republicii, putea să-i spună oricum altfel. Aşa s-a numit până în 1948, până când a fost alungat Regele din ţară. Noi cerem, practic, revenirea la vechiul nume. Strada Gării ar putea deveni str. I.C. Brătianu. Cei doi – Regina Maria şi I. C. Brătianu – la Conferinţa de Pace din 1918, de la Paris, au făcut ca România să devină  România dodoloaţă, popular spus, adică România Mare. S-au bătut foarte mult pentru acest deziderat şi ideal, pentru Unire. Dacă ne întoarcem puţin în istorie, la anul 1848, la Alecu Russo, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Rosetti şi mulţi alţii, adică paşoptiştii. Paşoptiştii, pe lângă libertatea pe care şi-o doreau pentru ţările române, au avut două deziderate – independenţa şi unirea. Cine a creat posibilitatea şi desăvârşirea lor? România sub regi! Carol I şi Ferdinand! Pentru bulevard m-am gândit – şi nu vreau să intru în treburile Primăriei pentru că nici nu este cazul, nici n-am competenţe şi nu doresc să intru în problemele acesteia – însă eu mă gândesc, firesc, pentru orice cetăţean. Nu cred că cineva s-ar supăra dacă ar mai apărea, acolo unde scrie B-dul Republicii, dedesubt să scrie B-dul Regina Maria. În definitiv, sunt două plăcuţe şi, în momentul în care îşi schimbă actele – pentru că spun că trebuie să plătească atunci când îşi schimbă actele. Nu schimbă nimic. În momentul când le expiră buletinul sau cartea de identitate, atunci se poate schimba şi adresa. Am dat o idee, o rezolvare a situaţiei, amiabil, pentru că vorba doar de două tăbliţe care ar apărea. Vă daţi seama cum au gândit comuniştii? Ca să şteargă orice idee despre monarhie, tocmai strada sau B-dul Regina Maria au schimbat-o în strada Republicii, ulterior bulevard, să se vadă superioritatea. Referitor la 23 august 1944, când a fost acea lovitură de palat cu arestarea lui Antonescu. Vreau să spun un singur lucru. Nu ruşii ne-au eliberat. Noi ne-am eliberat teritoriul. Ruşii într-adevăr au intrat în Moldova, până la linia fortificată Nămoloasa, dar acolo s-au oprit. S-au oprit pentru că comuniştii – Gheorghiu Dej, Pătrăşcanu şi restul – le-au promis că în 26 august fac insurecţia armată antihitleristă, dar Regele le-a dejucat planul. Asta s-a întâmplat în 23 august, ruşii au rămas acolo, frumos. Până acum, în defilări, se striga: Stalin şi poporul rus libertate ne-a adus! Care libertate? Uitaţi-vă ce se întâmplă acum. Şi în Ucraina aduc libertate cu bombele, foarte mare libertate. Sau URSS – bastionul păcii e! Trebuie să ştie asta tinerii. Bunicii şi taţii lor le pot spune acest lucru. Aşa se striga. Ce bastion? Care pace? Noi ne-am eliberat pe noi înşine, nu ruşii.

         Rep.: - Inclusiv George Coşbuc a avut acest vis, dar din păcate a murit înainte.

         Dr. Marius Pop: - George Coşbuc a scris poeme regale foarte frumoase, dar care se găsesc mai puţin. A avut o carte de versuri special scrise în onoarea Monarhiei Române. Îmi doresc  - noi, Clubul - ca cele două străzi – una să revină ceea ce a fost înainte – Regina Maria, iar cealaltă să devină, din banala stradă a Gării str. I.C. Brătianu. Să avem puţin spirit naţional şi istoric important, educaţional pentru tineri, ca să ştie şi ei ce s-a întâmplat. Prin redenumirea unor străzi cu oameni vrednici din această ţară putem desăvârşi puţin formarea intelectuală a tinerilor.

         Rep.: - Ce alte nume ar trebui?

         Dr. Marius Pop: - Aceste străzi ar trebui să poarte numele unor oameni de cultură şi din istorie, oameni politici care merită. Avem câteva străzi, dar ar mai trebui încă.  Ghiocelului, Voinicului, Ceteraşului, Muncitorilor – aceste denumiri nu mai merg.

         Rep.: - Avem Parcul Regele Mihai I.

         Dr. Marius Pop: - Mă bucur foarte mult. Am aşteptat un an de zile, dar nu a fost în zadar. La fel aşteptăm şi pentru monarhia constituţională. Voi spune ceva foarte important. Regele nostru  a avut – nu ştiu dacă se ştie – 11 tentative de a reveni în ţară după 1989, începând cu 12 ianuarie şi 25 decembrie 1990, după care au urmat încă nouă tentative dintre care una s-a materializat eficient, pozitiv pentru ţară, şi anume, cea din 26 aprilie 1992, de Paşti.

         Rep.: - Deci, mai pe înţelesul nostru, nu i s-a dat voie să intre în ţară.

         Dr. Marius Pop: - Exact. Era regimul Iliescu atunci şi ştim bine ce fel de regim era. De ce nu l-a lăsat Iliescu pe Rege să vină în ţară? Un milion de oameni din Bucureşti s-au adunat când Regele i-a salutat din balcon cu „Hristos a Înviat!, Adevărat, a Înviat!”, cu micul principe Nicolae, în balcon, lângă el şi un preot. Nicolae avea 7 ani.  Cine a făcut invitaţia? Invitaţia a venit din partea Înaltpreasfinţitul Pimen cu acceptul Patriarhului Teoctist pentru că atunci au început demersurile pentru sfinţirea lui Ştefan cel Mare, care acum este şi cel Sfânt, şi pentru Constantin Brâncoveanu. Aceşti doi domnitori, regi am putea spune, ai noştri nu puteau fi canonizaţi decât cu un ritual, cu cârja episcopală, de către un cap încoronat care era Regele Mihai. Regele a stat trei zile în România. Atunci când era în balcon şi mulţimea i-a strigat să rămână, „Niciun 10 mai fără Regele Mihai!”, el a spus că a promis şi că va pleca după trei zile. Şi a plecat. Cuvântul este cuvânt. Acesta este regele, un om adevărat, pe care, din păcate, n-am ştiut şi n-am vrut să-l avem în fruntea noastră. Păcat! Aţi văzut ce s-a întâmplat şi ce se întâmplă în continuare. Nu cred că trebuie să dau exemple politice. Şi eu am fost puţin în politică dar am ieşit pentru că, pur şi simplu, m-am scârbit, m-am lecuit. Nu merită să-ţi dai sângele, sudoarea şi parte din viaţă pentru nişte şmecheri şi escroci. Regele a fost dus la mormântul lui Constantin Brâncoveanu şi pe urmă la Putna, la mormântul lui Ştefan cel Mare unde s-a rugat, s-a făcut ritualul necesar, după care s-a dus în Bucureşti. Acesta este adevărul despre cele trei zile memorabile. Pe urmă n-a mai putut intra în ţară până în 1997.

         Rep.: - Regii noştri erau însoţiţi de intelectualii ţării care îl susţineau. De ce astăzi intelectualii ţării fug, de ce nu mai apar în prim-plan?

         Dr. Marius Pop:  - Am încercat şi eu, am fost în partid, am încercat să fac ceva pentru acest judeţ, pentru ţară, dar când am văzut că nu reuşesc decât să fac un pod cu ajutorul unor prieteni din PNŢ-ul de atunci, între Bozga şi Tureac. Din 1996, există acel poduleţ  - probabil acum există alt pod. Atunci, oamenii nu puteau trece decât cu bicicleta sau pe jos pe o scândură, pe un trunchi de copac. Atunci s-a făcut un pod peste care putea trece şi o maşină, şi o căruţă. Atât am realizat eu din ce am promis în acest judeţ. Atât am putut face. Poate alţii au promis mai mult decât mine, dar n-au făcut, poate spun, nu ştiu. Am fost atât de supărat şi de amărât că m-am retras. E mai bine să promiţi mai puţin şi să faci mai mult decât trebuie. Nu mă sfiesc să spun unele lucruri pentru că nu am ce să ascund, vreau să fiu sincer, aşa cum am fost toată viaţa, nu am ce câştiga, nu am datorii, nu am nicio problemă. Pot vorbi liber, sunt un om liber şi cred că şi comportamentul meu este adecvat pentru funcţia pe care o am. Şi funcţia pe care o am la Colegiu să ştiţi că este voluntariat. Eu nu iau nimic, nu pot să iau de la colegi bani.

         Rep.: - Să ne întoarcem la regi...

         Dr. Marius Pop: - Ajungem la Carol al II-lea şi Regina Mamă, mama Regelui Mihai, Elena a Greciei. Elena a fost fiică de rege. Din nou o regină bună, nu de naţionalitate română ci grecoaică, însă a fost o regină extraordinară. Atât cât a putut, pentru că fost exilată de către Carol al II-lea, după ce s-a încurcat cu Lupeasca, în Florenţa, unde a avut o verişoară care acum are bustul Majestăţii Sale acolo. Italienii au ştiut s-o recunoască, dar şi Israelul, pentru că în război, fiind alături de Regele Mihai atunci când au început deportările la Auschwitz şi în alte lagăre, s-a opus şi a ajutat peste 100.000 de evrei să-şi schimbe numele, să fugă, să ajungă în altă parte. Israelul o recunoaşte şi a făcut-o dreaptă între popoare. Este o distincţie extraordinar de importantă pe care o are Regina Mamă Elena care a fost alături de poporul român cu trup şi suflet. Când au fost alungaţi din ţară, la peronul gării, s-a făcut un ultim control la ceea ce a dus Regele cu el. Se spunea atunci că a plecat cu 40 de vagoane cu aur, dar nu spune nimeni că securitatea şi ruşii s-au dus cu ei până în Elveţia, că i-au cotrobăit inclusiv în bagaje şi le-au luat un inel, dar şi alte bijuterii, iar soldaţii au fost ţinuţi cu faţa înspre gară, nu înspre Rege, mulţi dintre ei plângeau, dar aveau ordin să nu stea cu faţa spre Rege.

         Rep.: - Armata a iubit Regele!Armata Română, pătrunsă de sentimente de credinţă statornică şi de adânc devotament, depune cu recunoştinţă tributul ei de admiraţie la picioarele Majestăţii Sale Regele Carol I – doar un citat din multe altele. Armata a fost alături de Rege.

         Dr. Marius Pop: - Da, Armata a fost alături de Rege întotdeauna, fie că s-a numit Carol I, fie că s-a numit Mihai I. Şi aşa este normal. Armata, pe lângă Biserică şi Academia Română, erau pilonii de rezistenţă ai Monarhiei Constituţionale.

         Rep.: - „Nimic fără Dumnezeu”.

         Dr. Marius Pop: - Şi Academia Română ar fi trebuit să fie puţin mai apropiată de Rege, dar probabil că sunt academicieni care i-au fost aproape şi care l-au ajutat pe Rege în 2007 să facă o strategie pe 30 de ani pentru ţara noastră, 2007-2037, despre care am amintit în câteva ziare. Primii zece ani s-au dus deja, acum suntem în următorii 20 de ani. Avem cam ce ar trebui făcut, cu idei, chiar cu pârghii care ar ajuta, împreună cu aderarea la UE şi NATO. Familia Regală – şi îmi pare rău pentru politicieni şi pentru cei din alte zone din societatea românească că spun asta – a ajutat foarte mult. La vârsta pe care o aveau, atât Regele, cât şi Regina, s-au deplasat la toate casele regale din Europa ca să se pună „da”-ul pentru Uniunea Europeană.  Probabil, dacă Regele nu ar fi fost aşa vârstnic eram deja şi în Schengen, dacă mai trăia şi ar mai fi avut puterea să facă puţin lobby. E bine şi aşa. Poporul român trebuie să ştie, pentru ceea ce merită trebuie respectat, punctat şi lămurit.

         Rep.: - Cum arată Casa Regală a României astăzi?

         Dr. Marius Pop: - Margareta, Custodele Coroanei şi Majestatea Sa, pentru că în Consiliul Regal s-a aprobat să poarte denumirea de Majestatea Sa, dar este custode al Coronei pentru că nu este încoronată. Majestatea Sa este preşedinta Societăţii de Cruce Roşie din România şi se ocupă foarte bine de această treabă. În acest context cu Ucraina, a mers până la graniţa cu Ucraina şi a ajutat, la Iaşi,  împreună cu studenţii, cu zeci de camioane de la Crucea Roşie internaţională dirijaţi să intre peste tot. În pandemie, au aranjat să ajungă în România zeci de unităţi de plămâni artificiali şi sisteme de ventilaţie, medicamente, aparatură medicală. Din păcate nu se spune întotdeauna, dar pe mine mă doare că unii politicieni îşi fac reclamă din câteva cutii de medicamente. Nu se mediatizează, dar nu asta contează. Contează că se face. Majestatea Sa a promis că se ocupă şi de diaspora, de zona românească pe care o avem în foarte multe ţări. Sunt vizite pe care le face la nivel de case regale sau preşedinţii. Se înţelege foarte bine cu preşedinta Croaţiei, dar şi cu Vaticanul. Se înţeleg şi discută totul pentru interesul ţării noastre, ca să fie clar. Nu pentru interes local sau personal, totul pentru interesul ţării, totul pentru ţară, aşa cum spunea şi Regele Carol I: „Nimic pentru mine, totul pentru ţară”. Pe de altă parte, ceilalţi membri ai Familiei Regale se preocupă fiecare de alte domenii. De exemplu, Prinţul Radu, fiind colonel în rezervă, are legături foarte bune cu zona militară şi cu zona culturală înspre elaborarea unor materiale şi cărţi despre situaţia din Casa Regală şi despre cum se gândeşte viitorul Casei Regale, cum se adaptează Casa Regală la stările care se petrec în Europa şi în lume. Principele Nicolae este angajat în câteva proiecte foarte importante. Este ambasador al proiectului Via Transilvanica care, după părerea mea, este cel mai bun proiect care a existat în ultimii 30 de ani în România, care uneşte Putna cu Drobeta-Turnu Severin şi are borne din kilometru în kilometru, borne de granit, care fiecare simbolizează câte ceva despre zona în care este expusă. Au mai rămas vreo 200 km, în rest, toţi cei 1000 şi ceva de km sunt făcuţi. Oamenii vor avea posibilitatea să meargă cu calul, alergând, în excursie cu bicicletele pe acolo. Vor putea face popasuri, unde vor fi oameni ai locului care vor face preparate culinare româneşti, vor putea dormi acolo. Dar mai are această preocupare pentru tineri cu voluntariatul, cu împăduririle. Merge peste tot când este chemat şi invitat. Mai are o asociaţie proprie, tot pentru voluntariat şi consultanţă managerială, împreună cu soţia, Alina. Proiectul care a pornit de aici, din Bistriţa, educativ-istoric, cu cumpărarea unor cărţi despre istoria Monarhiei Române, ajunsă la a doua ediţie, comandată de noi, prin sponsorizări, şi care va fi dată elevilor de la clasa a IX-a în sus, care înţeleg istoria României, să înţeleagă şi ei ce s-a întâmplat în ultimii 200 de ani, de la Alexandru Ioan Cuza încoace, cu ţara noastră. Este foarte important. Aici trebuie să înţeleagă spiritul românesc.

         Rep.: - Simbolistica Coroanei....

         Dr. Marius Pop: - Coroana română, ca şi obiect, este un simbol extraordinar. Aproape fiecare popor are câte un simbol al ei. Noi, din ’48 şi până acum, am avut secera şi ciocanul, dar cel mai important simbol este Coroana română. De ce? Coroana întotdeauna uneşte, este ca o cupolă pentru suveranitatea, independenţa ţării, grija faţă de locuitori, faţă de naţiune. Gândiţi-vă, ce cap a avut Carol I să realizeze un vis al lui, adică independenţa ţărilor, a celor două principate, sub o coroană, coroana fiind făcută din oţelul unui tun turcesc capturat. L-a topit şi a făcut coroana, sigur are şi câteva pietre preţioase, îmbrăcat în catifea roşu cardinal. Aceasta este simbolistica noastră. Adică, unirea, Coroana uneşte pe când politica dezbină. Cu asta voi muri eu.

         Rep.: - Sunteţi încrezător în viitor?

         Dr. Marius Pop: - Da, sunt încrezător pentru că, după părerea mea, Monarhia constituţională  şi revenirea la Constituţia din 1923, una dintre cele mai bune constituţii europene de atunci, ar fi cele mai bune. Provenea din Belgia. Imaginaţi-vă o cupolă uriaşă peste ţara noastră sub care cetăţenii să trăiască bine, să trăiască liberi, să nu depindă foarte mult de politică, unde totul să se facă pentru oameni, nimeni să nu aibă legături oculte, să fie cineva complet dezinteresat de manipulări şi de manevre şi alte probleme, să fie interesat doar ca ţara să fie independentă, suverană şi să aibă toţi oamenii de toate. Atât cât se poate, fiecare după posibilităţi, dar să aibă ocazia şi curajul să facă ceva bun. Şi totul pentru ei, pentru cetăţeni. Cei din politică să se uite mai sus, şi acolo să nu fie Dumnezeu, mai sus să fie un pion de trecere, un pion important, Regele. La fel ca şi la monarhia engleză, unde la Regină, în vârstă de 96 ani - mulţi înainte -, o dată pe săptămână merge prim-ministrul şi o întreabă dacă ceva este în neregulă. Iar ea îi spune că ceva la Învăţământ nu e în regulă sau că a auzit că la Armată e ceva. Astfel, se pot regla multe lucruri, iar cineva trebuie să modereze. La noi nu se întâmplă treaba asta, nu există nicio negociere, în sensul bun al cuvântului. Toate ar trebui să fie separate: şi religia, şi Judecătoria, şi Parlamentul. Toate instituţiile statului să fie separate, să nu depindă una de alta, să nu se facă aranjamente. Asta ne dorim noi. Iar dacă facem rău atunci putem fi puşi la zid sau să se arunce cu piatră în noi.

         Rep.: - Vă arunc o minge spre poartă, pentru că aveţi şi echipă de fotbal, şi trebuie să apăraţi această minge şi să realizaţi acest proiect, pentru că o parte din acest proiect îl ştiţi povesti dumneavoastră - Prezenţa regilor şi reginelor în Bistriţa. Ar trebui gândită o carte. Aţi fost o mână de oameni, după Revoluţie, care aţi fost aproape de ei, i-aţi invitat în judeţ, v-aţi asumat, i-aţi însoţit prin judeţ. Sunt poveşti frumoase, iar aceste amintiri ar trebui să rămână.

         Dr. Marius Pop: - În 2007, când am intrat în Uniunea Europeană şi în NATO,  Anul Nou a fost sărbătorit la noi în judeţ prin prezenţa Familiei Regale. Protopopul Dâmbu de la Zagra i-a găzduit.

         Rep.: - Crăciunul l-au făcut pe Valea Ţibleşului, cu Episcopul Macarie. Sunt poveşti deosebite. Prima prezenţă regală în judeţ a fost?

         Dr. Marius Pop: - Prima prezenţă regală în judeţ a fost în 1919, când Carol I a fost trimis aici „la meditaţie”, în clădirea Bibliotecii Judeţene. Această vizită a avut şi un efect pozitiv pentru că a pus la punct Batalionul de Vânători de Munte şi chiar a adus schiuri.

         Rep.: - Acea clădire a fost o clădire regală sau a fost găzduit de cineva?

         Dr. Marius Pop: - Nu, a fost găzduit de un doctor, cred.

         Rep.: - Deci, prima prezenţă a fost în 1919...

         Dr. Marius Pop: - Da, atunci a venit Regele Ferdinand şi Regina Maria ca să vadă.

         Rep.: - De atunci avem acele fotografii de la gară. Doamna Vlaşin vă poate ajuta cu aceste fotografii, deja le are scoase. După aceea?

         Dr. Marius Pop: - Pe urmă, Regele Mihai cu Clasa Palatină, la Mocod, de două ori cred, şi o dată la Năsăud. Din Clasa Palatină făceau parte elevi din toate mediile sociale.

         Rep.: - În ce an, aproximativ?

         Dr. Marius Pop: - O vizită a fost când avea 12-13 ani, înainte de a fi voievod de Alba Iulia, iar după 15 ani a doua. Am găsit o clădire în Vatra Dornei, chiar lângă piaţă, acum îi spune Hotel Belvedere, clădire construită pentru Lucian Blaga, care era un regalist convins, care s-a inaugurat în prezenţa voievodului de Alba Iulia, adică Regele Mihai.

         Rep: - Pe urmă, după Revoluţie...

         Dr. Marius Pop: - Da, în 1997, în 2005 şi în 2007. Prinţul Radu Duda a fost în 2015, când prefect era domnul Ţinteanu. Ţin minte pentru că am fost la masă împreună. A venit tot cu ocazia unui proiect regal  - „Cărţile copilăriei”, când foarte multe cărţi de poveşti de Ion Creangă, Vlahuţă, Andersen sau fraţii Grimm, au fost scoase de Casa Regală, prin Editura Curtea Veche, nişte exemplare foarte frumoase, la preţuri modice, pentru copii. Atunci l-am invitat, a venit şi a donat cărţi elevilor. A fost la Muzeu. Avem inclusiv poze.

         Rep.: - Ce-şi propune Clubul Monarhiştilor din Bistriţa pe viitor?

         Dr. Marius Pop: - Să continuăm acest proiect cu istoria monarhiei. Deja am fost în câteva locuri, de exemplu, în 2019, la Liceul din Prundu Bârgăului, cu Principele Nicolae, unde am avut o primire extraordinară. Este un proiect pe care-l facem în parteneriat cu Alteţa Sa Regală. Anul trecut, în 2021, când a început şcoala, în septembrie, am fost la Beclean unde ne-a onorat cu prezenţa protopopul ortodox de Beclean, părintele Dragoş Cristian şi primarul oraşului – Nicolae Moldovan, căruia îi mulţumim pentru prezenţă, dar şi mulţi profesori. Cu elevii nu ne-am putut întâlni din cauza pandemiei. A fost o întâlnire foarte bună şi chiar am fost invitat să fac o vizită de vreo 2-3 zile în Beclean. Acum plănuim o întâlnire cu elevii şi cu cetăţenii oraşului Năsăud, cât de curând, până în toamnă. Regele Mihai a fost ultimul moştenitor al puterii clericale bizantine în Europa, a avut titlul onorific de episcop auxiliar, de aceea este tron pentru rege în biserici, inclusiv în Biserica de la Beclean.

         Rep.: - Pe 10 mai, Clubul Monarhiştilor Bistriţa s-a întâlnit, în pădurea Schullerwald, la iarbă verde, într-un eveniment deosebit şi s-au depus flori la bustul Regelui din Parc. Vă mulţumesc!                            

 

Comentarii

10/05/22 16:23
Vizitator

Motto:
"Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută."
(Testamentul Reginei Maria)

Anul acesta pe 15 octombrie se împlinesc 100 de ani de la încoronarea suveranilor României Mari, Regele Ferdinand si Regina Maria. Actul istoric al încoronării din 15 octombrie, 1922 reprezintă desăvârsirea Marii Uniri din 1 Decembrie, 1918 de la Alba Iulia.
Prin urmare, Ziua Regalitătii din acest an stă sub semnul acestui memorabil eveniment centenar, cu reverberatii notabile si pentru orasul Bistrita.
După cum se stie, la un an după Marea Unire, in anul 1919 Regele Ferdinand si Regina Maria au facut o vizita memorabila in orasul Bistrita . In memoriile sale, Victor Moldovan- un fost partizan al Unirii Transilvaniei cu România, care a deţinut mai multe mandate de parlamentar şi deputat în perioada interbelică, nota urmatoarele: „În ziua de 26 mai 1919, Regele şi Regina, însoţiţi de o mare suită de miniştri şi generali, fac o vizită la Bistriţa. Sunt primiţi într-un mod deosebit de înălţător de către toată intelectualitatea şi întreg poporul bistriţean în frunte cu prefectul Tripon. Participă şi năsăudenii cu plutonul de grăniceri veteran cu steagul lor ciuruit de gloanţe”. În acel an 1919, Regina Maria şi Regele Ferdinand au vizitat mai multe orase din Transilvania, intre care: Oradea, Carei, Baia Mare, Jibou, Dej, Bistriţa, Gherla, Cluj, Turda, Câmpeni, Abrud, Ţebea, Alba Iulia, Blaj, Copşa, Sibiu, Sălişte, Făgăraş şi Braşov. In perioada interbelică, străzi sau piete importante din aceste orase purtau numele suveranilor României Mari. Astfel si la Bistrita, în perioada interbelică Piata Centrală se numea Piata „Regele Ferdinand” iar Bulevardul Republicii purta numele Bulevardul „Regina Maria” .
Ba mai mult, începând din 15 octombrie 2019, la Paris aleea de promenadă de pe malul stâng al Senei, vizavi de Turnul Eiffel, poartă numele Reginei Maria a României, în semn de apreciere față de implicarea reginei în Conferința de Pace de la Paris din anul 1919.
De aceea având in vedere că pe 15 octombrie, 2022 se implinesc 100 de ani de la incoronarea suveranilor României Mari ar fi cazul ca măcar acum si la Bistrita să se revină la denumirile din perioada interbelică pentru bulevardul Republicii si pentru Piata Centrala . Dacă la Paris se poate, de ce nu s-ar putea si la Bistrita?
De altfel, monarhistii bistriteni au propus in repetate rânduri, revenirea la denumirea interbelică a bulevardului Republicii si a Pietei Centrale, din păcate fără nici un rezultat până in prezent. (Vezi: https://timponline.ro/monarhistii-bistriteni-bd-republicii-sa-se-numeasc...)
Initiativa primarului Ioan Turc din 1 decembrie, 2021 pentru ca parcul municipal din Bistrita să poarte numele „Regele Mihai” este o măsură lăudabilă si necesară dar nu si suficientă pentru desprinderea de trecutul comunist al urbei.
Cu atât mai mult cu cât, imediat după instalarea comunismului in România, mai exact după proclamarea republicii din 30 decembrie 1947, Piaţa Regele Ferdinand a devenit Piaţa Stalin, ulterior fiind redenumită Piata Centrală iar Bulevardul Regina Maria a fost numit Bulevadul Republicii, denumire păstrată si astăzi, desi abdicara Regelui Mihai si proclamarea republicii din 30 decembrie 1947, s-a făcut sub amenintarea tancurilor sovietice.

17/05/22 13:33
Sergiu

Schimbarea numelor de străzi a început imediat mai demult, însă după 1989 a cunoscut un ritm alert mai alert.
Această operatiune este reglementată prin art.2, lit.(d) din Ordonanța Guvernului nr.63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, cu modificările și completările ulterioare, atribuirea sau schimbarea de denumiri, se face de către consiliile locale, prin hotărâre, pentru parcuri,piețe, oboare, cartiere, străzi, stații ale mijloacelor de transport în comun, precum și pentru obiective și instituții de interes local aflate în subordinea lor.
Adadar, schimbarea denumirii pentru Bulevardul Republicii din Bistrita si revenirea la Bulevardul Regina Maria, depinde doar de vointa administratiei locale. Se invocă adesea cheltuielile legate de schimbarea actelor de identitate pe care trebuie să le suporte cetătenii care locuiesc pe străzile respective. Nimic mai fals, deoarece în cazul în care o stradă primeşte o nouă denumire, cetăţeanul nu plăteşte nimic atunci când vine să-şi preschimbe actele de identitate. Potrivit OUG 14/07/2005 şi a normelor metodologice, cheltuielile legate de schimbarea cărţii de identitate se suportă de către autorităţile locale, costurile ridicându-se la suma de 8 lei de persoana.
Este adevarat că firmele si institutiile trebuie să îşi schimbe si ele antetul pe toate documentele, iar oamenii trebuie să-şi schimbe pe lângă actul de identitate si paşapoartele , permisele de conducere auto, etc. Dar si aici se pot găsi solutii pe plan local. Spre exemplu se poate renunta la unele paranghelii organizate de primărie pentru a suporta si asemenea cheltuieli. Spre exemplu, după unele surse, numai concertul lui Ștefan Bănică Jr. si The Motans, din 30 aprilie, 2022 ar fi costat 25.000 de euro. Deci, resure există si dacă vrei, poti.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5