( Interviu) Gavril Ţărmure: „Cununa de pe Someş”, un brand de care o să avem grijă

Rep.: - La Palatul Culturii, în urmă cu aproape 55 de ani, a fost înfiinţat Ansamblul „Cununa de pe Someş” care, în timp, a devenit un reper pentru muzica din judeţul Bistriţa-Năsăud şi nu numai. Ce planuri de viitor are  managerul Centrului Cultural Municipal „George Coşbuc”, Gavril Ţărmure, cu Ansamblul „Cununa de pe Someş”?

         Gavril Ţărmure: - La Centrul Cultural Municipal sau Casa de Cultură, cum se numea iniţial, în urmă cu zeci de ani s-a înfiinţat un ansamblu profesionist, deşi atunci nu i se spunea aşa ci ansamblu de cântece şi dansuri care, în scurt timp, a devenit foarte performant pentru că cei mai talentaţi jucăuşi şi cele mai bune voci din judeţul Bistriţa-Năsăud s-au adunat aici şi au format un ansamblu care s-a bucurat de respectul întregii ţări. Într-un timp foarte scurt, ansamblul a reuşit să performeze şi să fie cunoscut peste tot şi prin intermediul posturilor de televiziune şi radio care existau atunci, sigur, nu erau aşa de performante şi de multe cum sunt în zilele noastre, dar au făcut să fie cunoscută o performanţă culturală sau de altă natură de către toată ţara. Şi în momentul de faţă, Centrul Cultural Municipal şi  Primăria, sub patronajul căreia ne aflăm şi ne desfăşurăm activitatea, doreşte să menţină şi să conserve aceste preocupări, iar cultura tradiţională să se menţină, să dăinuie şi chiar să se revigoreze. Noi ne-am gândit la ce avem în cadrul Ansamblului „Cununa de pe Someş”, ansamblu profesionist, cum i se spune acum, deşi un ansamblu este sau nu este profesionist nu după denumire, nu dacă îi pui în coadă şi cuvântul „profesionist”, ci prin faptele lui de performanţă artistică trebuie să dovedească că este profesionist. Nu trebuie să spui profesionist de câte ori ai ocazia, pentru că nimeni nu spune Filarmonica profesionistă din Bucureşti sau Filarmonica profesionistă din Cluj. Se subînţelege că este profesionistă. Nu ne deranjează că ansamblului nostru i se spune profesionist, probabil că acest exces de zel se datorează faptului că, la un moment dat, erau extrem de multe ansambluri, fiecare întreprindere, fiecare fabrică, fiecare casă de cultură, că era a municipiului, că era a sindicatelor, avea câte un ansamblu de cântece şi dansuri şi atunci, probabil că unele dintre ele au preferat să sublinieze ideea că sunt profesioniste. Şi „Cununa de pe Someş este un ansamblu profesionist şi cred că virtutea cea mai însemnată a acestuia este că, în procent foarte mare, covârşitor, sunt foarte mulţi tineri, lucru care ne bucură pentru că, în condiţiile de faţă, într-o Europa unită în care trăim, sunt foarte multe principii comune, dar există şi foarte multe culturi tradiţionale, cultură tradiţională care te identifică într-un fel sau altul. Or în condiţiile în care cultivăm doar ce este global, globalist, rişti să nu mai ai o identitate, rişti să nu mai fi recunoscut. În acelaşi timp, nici nu vrem să exagerăm cu cultivarea doar a tradiţiilor şi a tradiţionalismului ca să nu picăm într-un soi de izolaţionism flagrant. În concluzie, vreau să spun că noi cultivăm acest echilibru între cele două tipuri de culturi – una europeană, din care a descins cultura clasică, profesionistă, şi o cultură doar a noastră, cultura tradiţională a românilor din această zonă. Avem, aşadar, instrumentişti şi solişti foarte tineri. De asemenea, ansamblul de dansuri este constituit din oameni foarte tineri. Noi ne bucurăm că au această pasiune şi această dragoste pentru tradiţie şi că vin cu plăcere la repetiţii şi la spectacolele pe care le propunem. Avem, de asemenea, un grup de oameni care se ocupă de instruirea şi de repetiţiile acestor categorii de artişti care compun acest ansamblu, şi anume, Bianca Simionca – şef de serviciu, Teodor Puşcaş – coregraf al ansamblului şi dirijorul Anghel Urs, de a cărui prezenţă mă bucur foarte mult. El este mai nou la Centrul Cultural Municipal şi mă bucur că a acceptat să vină la noi pentru că are o competenţă indiscutabilă şi se bucură de mare respect în rândul celorlalţi artişti instrumentişti, dar are, implicit, şi o autoritate profesională categorică şi acest lucru face bine ansamblului în întregul lui şi mai ales orchestrei care câştigă în prestanţă, câştigă în precizie, în expresivitate. Vom continua să cultivăm spectacole şi evenimente pe această latură, pe acest departament de acţiune culturală în cadrul Centrului Cultural Municipal aici, la Palatul Culturii. Anghel, împreună cu colegii săi, de când au venit, şi-au dovedit conştiinciozitatea şi gândul bun de a întări şi revigora consistenţa artiştilor noştri de la Palatul Culturii.  Sper ca orchestra să câştige în expresivitate de aşa manieră încât să se impună pe plan naţional ca una dintre orchestrele foarte bune, evident şi dansatorii, astfel încât să devină, să redevină sau să se menţină ca un ansamblu de referinţă în România. Colegii mei sunt cu bună experienţă în domeniu, chiar dacă doamna Bianca este foarte tânără, dar provine dintr-o familie de artişti dansatori, aşa că, de când era foarte mică s-a obişnuit cu acest tip de eveniment cultural.

         Rep.: - Bianca Simionca, şef Serviciu, este cea care, în ultima perioadă, împreună cu maestrul Anghel Urs şi maestrul Teodor Puşcaş, ne adună în sala Casei de Cultură şi ne bucură cu spectacole deosebite. Ştiu că domnul Ţărmure a dat mână liberă şi, de fiecare când ies lucruri deosebite, se bucură. Bianca, împreună cu colegii, ce vă propuneţi pe această latură a „Cununei de pe Someş” ?

Bianca Simionca: - În perioada următoare, adică în anul în curs, avem o multitudine de evenimente planificate. Vom organiza şi evenimente cu tradiţie care au avut loc şi în anii precedenţi împreună cu Ansamblul „Cununa de pe Someş”. Cel mai recent spectacol a fost cel din 1 martie unde, împreună cu domnul Teodor Puşcaş şi cu domnul Anghel Urs, am organizat, pentru publicul bistriţean, un spectacol de varietăţi muzicale. Publicul nostru a avut ocazia să urmărească tinerii noştri solişti cu piese din repertoriul unor artişti consacraţi din România precum Maria Tănase, Maria Lătăreţu, Aurel Tămaş, pentru că a fost şi muzică de divertisment, ca să-i spunem aşa, genuri precum vals, tango şi muzică de petrecere. De asemenea, vom vedea şi corpul de dansatori care vor asigura nişte momente frumoase de dans. În ceea ce priveşte stagiunea Ansamblului profesionist „Cununa de pe Someş”, ne propunem şi spectacole de tradiţii. De exemplu, am organizat un spectacol – „La Maria-n şezătoare”, un alt gen de spectacol unde, împreună cu domnul Anghel şi cu taraful – mai mult am mers pe partea de tradiţie -, am încercat să aducem în faţa publicului tradiţii care probabil sunt uitate şi care nu mai sunt aduse şi nu mai sunt cunoscute aşa cum ar trebui de noi. Acelaşi lucru am vrea să-l facem şi pe viitor. În primăvară, probabil, vom avea un spectacol legat de tradiţiile de primăvară, în toamnă, la fel. De asemenea, vom organiza evenimente precum Pfingsten, Ostermarkt, Toamna Bistriţeană.

         Teodor Puşcaş: - Tot timpul când se vorbeşte despre Ansamblul „Cununa de pe Someş” mă cuprinde un sentiment plăcut. Spun asta pentru că, atunci când ansamblul avea 10 ani, eu deja eram dansator, adică acum 45 de ani, în 1978, eu călcam pe scena Casei de Cultură. Acest ansamblu a făcut deplasări în peste patru continente. La ora actuală, ansamblul este format tot din instrumentişti, dansatori şi solişti vocali şi suntem convinşi că, anul viitor, conducerea Palatului Culturii ne va sprijini să sărbătorim aşa cum se cuvine vârsta de 55 de ani de activitate. În nicio zi din aceşti 55 de ani activitatea ansamblului nu a fost întreruptă.  Mergem în continuare, avem dansatori tineri, mai aşteptăm cu drag dansatori la Centrul Cultural Municipal.

         Rep.: - Legat de partea de coregrafie. Este destul de greu să-i apropii pe tineri astăzi de jocurile noastre, mai ales că aveţi suite din toate zonele ţării.    Teodor Puşcaş: - Într-adevăr, în ziua de azi tinerii vin mai greu spre folclor dar, totuşi, mai sunt care vin. În primul rând, eu îi învăţ dansurile care se practică la noi în judeţ. Consider că e normal ca prima dată să înveţi jocurile care te reprezintă, din judeţ, şi din subzonele judeţului, respectiv Valea Someşului Mare, Valea Şieului, zona Câmpiei, deci, în primul rând, dansurile locale. Nu ascund că avem şi dansuri din marile zone folclorice ale ţării, dansuri care au fost avizate de mai marii coregrafi ai ţării. Avem dansuri din zona Olteniei, din Gorj, avem din zona Maramureşului, din zona Banatului de Câmpie, pentru că şi Banatul se împarte în două mari zone – zona de câmpie a Banatului şi zona de munte a Banatului. Avem, de asemenea, o suită de jocuri din zona Bucovinei. De-a lungul timpului, am avut mulţi instrumentişti în acest ansamblu, dar şi solişti vocali. Şi eu mă bucur că ansamblul s-a reîntregit cu un fost coleg de-al nostru, pentru că Anghel Urs a mai fost în Ansamblul „Cununa de pe Someş”, şi nu numai el. La „Cununa de pe Someş” au fost foarte mulţi instrumentişti care acum sunt la alte ansambluri. Sunt bucuros că avem un om deosebit la ansamblu şi, cu tinereţea, în frunte cu Bianca, dar şi cu sprijinul domnului director, vom merge mai departe.

         Rep.: - Maestre Anghel Urs, câteva gânduri.

         Anghel Urs: - Eu am colaborat în jur de 20 de ani cu Ansamblul „Cununa de pe Someş”. Am fost cu ei în multe turnee şi m-am simţit foarte bine, era o atmosferă foarte plăcut. Sper să revină acea atmosferă în ansamblu. Eu am multe viziuni, i-am spus şi domnului director. Avem acest spectacol de varietăţi de 1 martie, după care m-aş gândi să reprezentăm fiecare zonă – zona Moldovei, zona Banatului, zona Dobrogei, şi să invităm câte un solist reprezentativ al zonei şi să abordăm numai piese din zona respectivă. Colegii sunt foarte receptivi, ascultă, vin la repetiţii. Cu ajutorul domnului director o să facem spectacole frumoase şi de ţinută.

         Rep.: - Cu ajutorul dumneavoastră, domnule director, şi cu a domnului primar, mergem mai departe.

         Gavril Ţărmure: - Îmi doresc ca acest ansamblu să dăinuie, ca expresivitatea lor să fie din ce în ce mai înaltă. Acum nu avem competiţii dar, dacă bine e bine pentru că mai binele binelui este nefavorabil, rău, nu. Oamenii trebuie să-şi menţină seriozitatea şi devotamentul pe care deja l-au probat până acum. Mă bucur foarte mult că sunt solişti foarte tineri. Una din dorinţele noastre, una din strategiile noastre este să încurajăm şi să aducem şi solişti cât mai tineri şi mai valoroşi, bineînţeles, pentru că tinereţea nu e o virtute în sine. Sunt solişti care sunt foarte buni, sunt tineri, dar care nu prea au avut prilejul să cânte cu un ansamblu şi cu o orchestră. O să selecţionăm, o să angajăm măcar cu jumătate de normă parte din tinerii cel mai bine puşi la punct şi sigur că lista rămâne deschisă. Ceilalţi, care nu vor fi angajaţi, vor funcţiona în calitate de colaboratori sau colaboratori permanenţi şi de acum încolo, ca şi până acum, de când sunt eu aici.  Ne preocupă Ansamblul „Cununa de pe Someş”, este una din formaţiile de referinţă ale oraşului, ale judeţului şi avem grijă ca acest brand – dacă-mi permiteţi folosirea acestui termen – să se conserve şi să fie unul dintre cele mai importante ale judeţului Bistriţa-Năsăud. Pe lângă proiectele pe care le-a menţionat domnul Anghel, eu mă gândesc să avem un tip de spectacol şi pe subzonele etnografice ale judeţului, adică am putea face un spectacol în care să fie în prim plan formaţii şi rapsozi din nordul judeţului, zona Someşului Superior, un alt spectacol din zona de Câmpie, să avem cel puţin 3-4 spectacole cu subzone ale judeţului Bistriţa-Năsăud. Sigur, e foarte bine să aducem reprezentanţi convingători şi din celelalte zone etnoculturale ale României, asta pentru ca publicul să beneficieze de o anumită diversitate şi de o anumită varietate de jocuri, de cântece, de stiluri, aşa încât să fie în conformitate cu orizontul lor de aşteptare. Sub aspect administrativ, noi vom face tot ce trebuie pentru a fi stimulaţi în aceste proiecte şi ambiţii. Ne bucurăm şi de susţinerea şi înţelegerea Primăriei, a domnului primar care de la bun început a avut o atitudine cât se poate de pozitivă şi de favorabilă pentru tot ce înseamnă proiect cultural la Centrul Municipal.

         Rep.: - În ceas de Mărţişor, un mesaj pentru cititori.

         Gavril Ţărmure: - Iubire nesfârşită şi tandreţe continuă pentru superbele noastre fiinţe feminine care ne însoţesc, ne rabdă, ne ajută, ne suportă şi ne iubesc. Vă invităm la toate evenimentele noastre. Vom avea mai multe evenimente, vom avea şi un concert de jazz la începutul lunii martie, vom avea şi concert simfonic în 13 martie, cu Alexandru Tomescu, deci, vioara Stradivarius va cânta, din nou, la Bistriţa. Avem un calendar foarte consistent şi dens şi foarte important.

         Rep.: - Vă mulţumim !                                     

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5