De Ziua Mondială a Rinichiului (11 martie)

„Întreabă-mă despre bolile renale”

Peste 100 de ţări au ales să sărbătorească Ziua Mondială a Rinichiului pe 11 martie. În acest fel se subliniază atenţia care trebuie acordată acestui organ. În ultimii ani a crescut foarte mult incidenţa cazurilor cu boli renale care conduc la dializă. De multe ori, bolile renale au evoluţie silenţioasă şi încă mai sunt descoperite direct în stadiul în care este necesară dializa.

Semnificaţia majoră a acestei zile este de a readuce în atenţia medicilor, a pacienţilor cu boli care pot afecta rinichiul şi mai ales publicului larg, importanţa descoperirii la timp a unei boli renale.

Debutul unei boli renale poate fi evident şi uşor diagnosticat, dar de cele mai multe ori este lipsit de simptome şi semne evidente şi numai investigaţii ţintite pot identifica boala la debut. Acestea sunt analizele de urină şi de sânge, dar şi investigaţii imagistice, ecografia de exemplu.

Paradoxal, aceste investigaţii sunt foarte simple, ieftine şi accesibile. Cu toate acestea, ajung în centrele de dializă pacienţi care ar fi avut ani de zile să-şi trateze boala înainte ca rinichii să-şi piardă funcţiile. Tot ce ar fi trebuit să facă era un control de rutină.

Din aceste motive, în Centrul de Dializă Bistriţa al Clinicii Polisano se desfăşoară, în această perioadă (11-13 martie) ce coincide cu Ziua Mondială a Rinichiului, o campanie de informare despre bolile de rinichi, de depistare precoce a bolilor renale, de luare în evidenţă nefrologică, de începere/urmărire a tratamentului bolii renale.

Programul de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, diversele campanii medicale care au vizat bolile renale, au avut un impact pozitiv deosebit asupra pacienţilor cu suferinţe renale incipiente, depistând boli care altfel ar fi condus la dializă sau transplant renal.

Cine ar trebui să întrebe despre bolile renale:

- oricine doreşte să se informeze despre bolile renale;

- persoanele care suspectează boli renale pe baza unor simptome (dureri lombare, modificări urinare, oboseală) semne (edeme, tensiune arterială crescută, paloare) sau analize modificate (îndeosebi uree şi creatinină mai mari, anemie, examene de urină modificate);

- persoanele care au în familie afecţiuni renale grave (unele se transmit genetic, altele sunt favorizate de un mod de viaţă);

- pacienţi cu diverse suferinţe renale cunoscute, pentru supraveghere şi tratament;

- pacienţii cu patologii cunoscute în care afectarea renală este frecventă (diabet zaharat, hipertensiune arterială, hipertrofie prostatică, boli autoimune);

- pacienţi aflaţi în programul de pre-dializă;

- pacienţii aflaţi deja în tratament de dializă (hemodializă sau dializă peritoneală) sau cu transplant renal.

Personalul din Centrul de Dializă, prin cabinetul de Nefrologie, vă oferă gratuit sfaturi, consultaţii, determinarea tensiunii arteriale, planuri de monitorizare conform nevoilor lor. Pentru persoanele identificate cu risc se vor efectua analize de sânge şi urină, ecografie renală.

În România, bolile renale nu sunt mai rare sau mai frecvente decât în restul ţărilor lumii. Cum statisticile spun că aproximativ una din 10 persoane are o boală renală, ar rezulta că în ţară sunt aproape două milioane de persoane cu suferinţă renală, cunoscută sau nu. Se ştie însă cu precizie că sunt aproape 9.000 de pacienţi care şi-au pierdut funcţia renală, necesitând transplant renal sau dializă. Oricare dintre noi poate fi unul din cele 2 milioane. Nu uitaţi că există şansa de a depista la timp o afecţiune renală, adresându-vă cabinetelor de nefrologie.

Dr. Ilieş Rodica

Comentarii

07/12/12 18:41
andron ileana lussy

foarte educativ,imi pare rau ca nu am avut internet acum noua ani.sa aveti sanatatesi reusite profesionale.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5