Întrebări creştine

Despre o broşură a celor rătăciţi, care refuză dogma TRINITĂŢII şi dumnezeirea lui IISUS HRISTOS. (2)

De la început vă întreb: aţi observat ce titlu pun problemei în sine? Ei zic chiar pe copertă : ”Trebuie să crezi în Trinitate?” Aşa a făcut diavolul-şarpe în Rai cu strămoaşa lipsită de experienţă, Eva: „Dumnezeu a zis el, oare, să nu mâncaţi roade din orice pom sădit în rai?”(Geneza, 2.1) Iată-i cum vor împreună -diavolul cel vechi şi cel cu blana de acum- să semene îndoiala întâi de toate şi apoi să-şi arunce otrava ispitirii păcătoase zicând: ”Este oare IISUS HRISTOS Dumnezeul Atotputernic, un membru al Trinităţii?”.După ce au aruncat sămânţa diavolească a îndoielii, pun un pic de pudră de adevăr în hârdăul cu minciuni recunoscând: „Majoritatea membrilor creştinătăţii cred, însă nu o înţeleg în acelaşi fel”. Hopa! Aşadar, cea mai înaltă taină nu o pricepem la fel. Şi vor ei să ne înveţe, ei care n-au priceput din creştinism mare lucru, l-au răstălmăcit şi s-au despărţit de Biserica de veacuri a apostolilor şi vor să ne livreze înţelegerea lor strâmbă şi oarbă, astfel ca toată lumea să fie precum au ajuns ei.

Şi iar o iau cu cele bune, măcar o linguriţă, arătând că „Dogma Trinităţii este dominată de ideea unei divinităţi compusă din trei persoane: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Tot potrivit acestei doctrine, Cei trei sunt egali, atotputernici şi necreaţi, existând din toată eternitatea în Dumnezeu.”, dar că ” alţii susţin că este o doctrină falsă şi că există un Dumnezeu Atotputernic şi etern, fiinţă unică şi distinctă, şi că IISUS HRISTOS, în timpul existenţei Sale preumane era ca îngerii , o persoană de natură spirituală , creată de Dumnezeu; că a avut deci un început , că a fost întotdeauna şi este şi acum supus lui Dumnezeu; şi în sfârşit, Duhul Sfânt nu este o Persoană activă, ci spiritul lui Dumnezeu, forţa Sa activă.”(pagina 3)

Oare vei fi observat câte enormităţi sunt debitate în două fraze? Dar înainte de a le lămuri, trebuie spus că aceste idei sunt preluate de la curentul arienilor, care a fost foarte răspândit în secolul al IV-lea, dar apoi s-a spulberat de tot. Cu Arie în frunte şi împăraţi ca Valens, aceştia susţineau acelaşi lucru, că e un Dumnezeu unic, numai Tatăl(dar cum să fie Părinte fără a avea un Fiu?) , Fiul e creat(nu născut), deşi, ciudat, îi recunoşteau dumnezeirea, pe când aceştia de azi I-o neagă şi-L cred „un înger”. Cică „înger în timpul existenţei preumane”.Păi dacă nu era timp pe atunci, despre ce „timp” mai putem vorbi? Atunci pentru ce nu recunosc conceptul ortodox că este”coetern cu Tatăl”? Mai spune că a fost o persoană creată de Dumnezeu, dar atunci pentru ce spune? prin glasul psalmistului împărat David ”Fiul meu eşti Tu, Eu astăzi te-am născut…” Deci este din fire dumnezeiască, ori creaţia este altă fire. Necreat şi creat sunt lucruri deosebite. Chiar şi între noi oamenii, cel născut din părintii săi este de o fire cu ei. Plantele sunt din „firea” plantelor, vietăţile la fel. Tare greu pricep unii că din trandafir se naşte trandafir, din stejar stejar şi nu altceva , iar HRISTOS este „din zilele veşniciei”, adică din eternitate, „mai înainte de toţi vecii”-cum mărturiseşte CREZUL niceo- constantinopolitan g

Fiu al Părintelui şi Dumnezeu, căci e Fiul lui Dumnezeu

Dumnezeu să fie cu tine şi să te aibă în paza şi milostivirea Sa, precum şi pe noi toţi!

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]