Învăţământul matematic românesc în Şcolile Blăjene de la înfiinţare până la Marea Unire

În urmă cu doi ani, aceiaşi autori şi la aceeaşi prestigioasă editură, au tipărit o Îndreptare către aritmetică de Gh. Şincai, una din primele metodici de predare a aritmeticii în ciclul primar din istoria literaturii didactice româneşti. În mod firesc, ei şi-au extins cercetările asupra învăţământului matematic românesc pe o perioadă de aproape două secole, adică de la înfiinţarea lor în 1754, până în 1918. Despre Şcolile Blajului s-a scris relativ mult, datorită importanţei lor în istoria învăţământului românesc. Sunt citate mereu, în acest sens, cuvântarea lui Timotei Cipariu la aniversarea lor centenară: „Căci care loc în naţiunea română, care şcoală între toate şcoalele româneşti, poate să arate atâţi bărbaţi mari ieşiţi din sânul lor? Unde s-a putut cândva cu mijloace, a se câştiga efecte mai însemnătoare de cum ne arată istoria acestui loc şi acestor şcoale?”. Scrierile consacrate Şcolilor Blajului, ţin mai mult de beletristică, fiind romane, evocări literare, poezii. Dintre lucrările de istoria învăţământului trebuie amintite, şi pentru că ele sunt mereu citate de autorii prezentului volum: Nicolae Brânzen, Şcoalele din Blaj, 1898, Nicolae Albu, Istoria învăţământului românesc din Transilvania ( vol. I 1943; vol. II, 1971 ) şi Iacob Mârza, Şcolile Blajului în epoca renaşterii naţionale. Au apărut şi culegeri de studii deosebit de importante despre istoricul acestor şcoli: în revista „Perspective” ( Munchen, 1954 ), monseniorul Octavian Bârlea a publicat un studiu de referinţă despre aceste „fântâni ale darurilor”, cum au fost ele numite de către generosul lor ctitor, episcopul întemeietor de şcoli, Petru Pavel Aron, de la a cărui naştere se împlinesc la începutul anului 2009, trei sute de ani; să mai adăugăm că în 1937 ( la bicentenarul întemeierii Blajului) şi în 1994 – la 240 de ani, şi în 2004 – la împlinirea unui pătrar de mileniu, comunicările ţinute la sesiunile consacrate acestei aniversări au fost publicate într-un număr jubiliar al revistei „Cultura creştină”. Cu ocazia acestei aniversări au început să apară şi lucrări privind studiul istoric al unor obiecte de învăţământ în Şcolile Blajului: profesorul Adrian Solomon ne-a dat o bună monografie despre Învăţământul muzical în Şcolile Blajului, Editura Bunavestire, Blaj, 2004. Lucrarea profesorilor albaiulieni Corina Pipoş şi Ion Todor se înscrie pe linia începută de lucrarea menţionată mai sus, pentru că, aşa cum se ştie, Şcolile Blajului au fost receptate mai ales prin contribuţia lor la istoria şi filologia românească, prin marca pusă asupra lor de reprezentanţii Şcolii Ardelene.

Lucrarea este o cercetare amplă, înfăţişând succint istoricul şcolilor blăjene şi importanţa acestora – ca veritabilă emblemă a oraşului de la încrengătura Târnavelor – „inima, fala Blajului sunt şcoalele” – spunea Al. I. Odobescu, la sfârşitul secolului al XIX-lea, după ce vizitase venerabila urbe; cu succinte prezentări bio-bibliografice se perindă prin faţa ochilor cititorului galeria dascălilor de matematică din Şcolile Blajului, manualele, metodicile şi programele, accentuându-se efortul acestor profesori şi autori didactici pentru crearea unei terminologii ştiinţifice matematice. Poate că acesta este cel mai însemnat merit al acestor uitaţi dascăli blăjeni. „Volumul este un modest omagiu pe care îl aducem umililor învăţători şi profesori – călugări sau mireni – care au săpat aceste „fântâni ale darurilor” – şcolile , din care s-au adăpat zeci de mii de tineri însetaţi de cunoştinţe” ne spun autorii în inspirate rânduri de Prefaţă.

Şi, volumul mai este un implicit îndemn: după muzică şi matematică şi alte obiecte de învăţământ ( limba şi literatura română, istoria – în primul rând, dar şi celelalte) ar trebui să constituie o preocupare pentru pedagogi şi profesori în elaborarea unor asemenea studii de istorie a literaturii didactice româneşti.