Investiţii în infrastructura de apă şi apă uzată de peste 230 milioane euro, în Bistriţa-Năsăud. Preşedintele Radu Moldovan: Trăiesc cu speranţa că vom oferi condiţii de viaţă civilizate tuturor locuitorilor

Reprezentanţii asocierii de firme care şi-a adjudecat contractul de asistenţă tehnică pentru pregătirea aplicației de finanțare și a documentațiilor de atribuire pentru Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Bistrița-Năsăud, în perioada 2014-2020, au prezentat studiul de fezabilitate elaborat. Contractul de asistenţă tehnică  a fost adjudecat de asocierea  SC TPF CPproject SRL – Compania de Consultanţă şi Asistenţă Tehnică (CCAT) – Getinsa-Payma SL. Valoarea contractului, care se va derula pe o perioadă de 5 ani şi 10 luni, este de 22.037.224,47 lei (5 milioane de euro), acesta fiind finanţat prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM).

La eveniment, au fost prezenţi preşedintele Consiliului Judeţean-Emil Radu Moldovan, directorul general al Aquabis –ing. Ion Şandru, directorul executiv al ADI apă-canl – Răzvan Grec, primari bistriţeni.

SC AQUABIS SA are în derulare Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Bistrița-Năsăud în judeţul Bistriţa-Năsăud, în perioada 2014-2020. Scopul prezentului proiect este continuarea strategiei locale de dezvoltare a sectorului de apă si apă uzată din județul Bistrița-Năsăud în vederea îndeplinirii cerințelor Acquis-ului de Mediu al Uniunii Europene prin promovarea investițiilor în domeniul apei și apei uzate pentru asigurarea conformării cu directivele europene privind epurarea apelor uzate (91/271/EEC) și calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/CE).

       Obiectivul general este îmbunătățirea infrastructurii de apă și apă uzată din județul Bistrița-Năsăud prin extinderea serviciului de alimentare cu apă potabilă, controlată microbiologic, în condiții de siguranță și protecție a sănătății în localități care au peste 50 de locuitori și asigurarea colectării și epurării apelor uzate pentru aglomerările mai mari de 2.000 locuitori echivalenţi. Costurile investiţiei sunt de aproximativ 230 milioane de euro.

***

Ion Şandru, directorul general a SC Aquabis SA, a precizat, din capul locului, că au fost făcute eforturi importante atât de către specialiştii companiei, cât şi ai Consilului Judeţean, ADI apă-apă uzată şi ai proiectantului, pentru a include cât mai multe localităţi din judeţ în acest proiect. „Am vrut să rezolvăm toate proiectele din judeţ, dar cei care verifică de la Comisia Europeană, care dau banii, care verifică, au criteriile lor şi nu vor să facă niciun rabat, în sensul că nu se pot depăşi valorile de 1000 euro/locuitor la apă şi 2000 euro/locuitor, la canalizare. Am încercat să discutăm cu ei, să-i convingem că fiecare român îşi doreşte în secolul XXI să aibă apă şi canal, să beneficieze de aceste facilităţi”, a declarat ing. Şandru.

În completare, preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan,  a precizat că este cel mai important proiect pe care administraţia judeţeană, alături de autorităţile locale, cu cei din ADI şi Aquabis îl derulează. „A fost o muncă de sisif şi aş vrea să mulţumesc tuturor colegilor primari, consiliilor locale care au răspuns prezent la toate solicitările făcute. Sunt foarte multe documente de făcut. Suntem, în momentul de faţă, aproape de final (...) Am încercat să luăm maximum din cât poate fi luat, colegii mei au fost la o primă discuţie la Autoritatea de Management şi la JASPERS (n.n. – un paterneriat de asistenţă tehnică între Comisia Europeană, BEI şi BERD), ne-au identificat încă nişte probleme care sunt acolo vizavi de eligibilitate. Va mai pica câte ceva în urma analizei, colegii mei vor discuta cu fiecare primar şi consiliu local în parte şi eu sper ca într-un termen rezonabil şi cât mai scurt să ne putem prezenta cu documentaţia finală pentru a putea fi verificată de către Autoritatea de Management şi JASPERS. În paralele, lucrăm la certificate de urbanism, avize de la diferite companii de utilităţi, avize de mediu pentru a pregăti documentaţia pentru autorizaţia de construcţie”, a menţionat Radu Moldovan.

 

Radu Moldovan: Comisia Europeană una spune şi alta face. Nu lăsăm Colibiţa fără apă

Preşedintele Consiliului Judeţean s-a arătat foarte dezamăgit de barierele şi criteriile pe care le pun cei de la Comisia Europeană, argumentându-şi discursul prin riscul ca realizarea reţelei de apă şi canalizare de la Colibiţa să nu fie eligibilă în etapa a II-a a Masterplanului de apă şi apă uzată.

Sunt foarte nervos pe cei de la Comisia Europeană care una spun şi alta fac. Nu poţi să ieşi şi să ne spui frumos la televizor cât eşti de frumos şi cât eşti de interesat de România şi, de fapt, când trebuie să dai nişte drepturi României cauţi şapte mii de motive ca să nu le mai dai. De patru ani de zile, împreună cu Răzvan Grec şi cu Ion Şandru, înainte de a venit compania de consultanţă, ne-am întâlnit în repetate rânduri cu cei de la JASPERS, cu cei de la Autoritatea de Management să discutăm despre o soluţie pentru a proteja principala sursă de apă a judeţului Bistriţa-Năsăud, Colibiţa. Ne-am dus cu ajutorul Primăriei Bistriţa Bârgăului, cu ajutorul consultantului, am luat cabană de cabană, pensiune de pensiune, am ieşit cu 3000 şi ceva de locuitori ca să fie 2000 locuitori echivalenţi. Nu e bine. E turism acolo, nu sunt 2000 locuitori echivbalenţi, nu finanţăm. Am zis: domnule, principala sursă de apă cu care alimentăm tot judeţul, nu trebuie s-o protejăm, să n-o poluăm? Nu-i interesează. Ca să vcedeţi cum se discută”, a declarat, iritat, preşedintele Radu Moldovan.

Şeful administraţiei judeţene a menţionat că va căuta soluţii alături de Aquabis pentru realizarea reţelei de canalizare. „Nu putem să facem infrastructură, de apă şi canal într-un judeţ şi să lăsăm Colibiţa fără canalizare. Dacă ăia de la Uniunea Europeană nu sunt interesaţi să protejeze principala sursă de apă a judeţului, vom găsi noi soluţii, la nivelul judeţului. Din păcate nu sunt parteneri oneşti şi nu am nicio rezervă să o spun. Una spun, alta fac”, a adăugat Radu Moldovan.

În context, acesta a punctat faptul că trăieşte cu speranţa că România va avea, cândva, un preşedinte de ţară care va cere respectarea drepturilor României celor cu care suntem în partaneriat. „Atunci când se desfăşoară un Consiliu European, unde şefii de stat şi de Guvern iau decizii, al nostru se mai măcăne câte ceva pe acolo şi să spună că dacă avem un parteneriat, să fie respectat. Ţăranul român să fie tratat ca ţăranul francez, spaniol sau german, nu ca unul de mâna a patra. Nu ne tratează în mod corect”, a explicat preşedintele CJ.

Radu Moldovan a mai spus că, dacă ar exista timp fizic, în acest exerciţiu financiar, ar lua în calcul să se adreseze forurilor de justiţie europene pentru „a se bate pe legislaţie şi directive europene”.

De altfel, pentru că la Colibiţa urmează să fie reabilitat tronsonul de drum judeţean DJ 172D, Poarta Transilvaniei, operatorul Aquabis a început deja o serie de investiţii din fonduri proprii pentru reţele mari de apă şi canal, estimate la peste jumătate milion de euro. Dacă investiţiile în reţeaua de apă şi canalizare de la Colibiţa nu vor fi considerate eligibile prin prisma numărului de locuitori, atunci autorităţile judeţene şi Aquabis vor trebui să găsească o altă sursă de finanţare, fiind vorba de aproximativ 6 milioane euro.

***

Prima etapă a Master Planului de apă şi apă uzată a însumat peste 100 milioane euro

În context, preşedintele Moldovan a subliniat faptul că în prima etapă a Master Planului au fost realizate investiţii extrem de importante, care au schimbat în bine viaţa locuitorilor din judeţ. Este vorba despre atragerea a aproximativ 450 milioane lei, adică peste 100 milioane euro. În cifre, investiţiile realizate înseamnă 238,7 km rețea de distribuție și aducțiune apă; 97 km rețea de canalizare, 8 stații de tratare a apei potabile și a apelor uzate, 10.573 de locuințe branșate la rețeaua de apă și canalizare, de toate acestea beneficiind peste 130.000 de persoane.

      Din prima etapă a fost fazat un proiect, respectiv CL 6, din cauza „unei legături speciale, cu un constructor special”. Două contracte de lucrări au fost deja semnate, respectiv Salva – Telciu şi Năsăud – Rebrişoara, pentru Sângeorz Băi – Maieru se aşteaptă rezultatul contestaţiei făcute „de o firmă de treabă din Ungaria, în insolvenţă, care blochează lucrarea”. 

 

 

Etapa a II-a a Master Planului, 230 milioane euro. Contractul de finanţare, semnat cel mai devreme la toamnă

Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Bistriţa-Năsăud, pentru perioada 2014-2020 (2023), are o valoare estimată de 230,8 milioane euro şi vizează 52 de unităţi administrative-teritoriale.

Prin proiect, urmează să fie realizate 666 km rețele noi de distribuție apă și 46 km rețele reabilitate; 340 km rețele de aducțiune; 309 km rețele de canalizare noi și 16 km de rețele reabilitate; 9 surse de apă noi și 7 reabilitate; 6 stații de tratare noi și 4 reabilitate; 41 rezervoare de înmagazinare noi și 10 reabilitate; 4 stații de epurare noi și una reabilitată.

În 1 martie, a fost aprobat studiul de fezabilitate de către S.C. Aquabis SA. Aplicaţia de finanţare cu Anexă, Studiul de fezabilitate în varianta conform Ghidului solicitantului, sunt în lucru la firma de consultanţă, urmând a fi transmise către Autoritatea de Management, după obţinerea tuturor avizelor solicitate prin certificatul de urbanism.

De altfel, s-a convenit să fie solicitate 12 certificate de urbanism pentru fiecare contract de lucrări (CL), 11 certificate de la Consiliul Judeţean şi unul de la Primăria Bistriţa. Până în present, s-au ridicat cele 11 certificate de la CJ, urmând ca în zilele următoare să se ridice şi cel de la Primăria Bistriţa. Consultantul a început pregătirea documentaţiilor pentru a fi depuse la beneficiarii de utilităţi conform solicitărilor din certificatul de urbanism. După obţinerea certificatului de urbanism de la Primăria Bistriţa se va depune cererea pentru autorizaţia de mediu, proces care durează aproximativ 3-4 luni.

Aprobarea Aplicaţiei de finanţare se va face doar după ce sunt obţinute toate avizele, inclusiv cel de mediu, însă, până în momentul acela, toate documentele trebuie să fie finalizate şi acceptate de Autoritatea de Management şi JASPERS.

Făcând o analiză foarte serioasă, eu sper ca în toamna acestui an să avem semnat contractul de finanţare şi să putem da drumul la procedurile de achiziţie publică pentru execuţia efectivă.  Ceea ce se întâmplă în judeţul Bistriţa-Năsăud, în general, cu Masterplanul în mod special, li se datorează primarilor judeţului şi consiliilor locale. Îi veţi găsi pe primarii judeţului Bistriţa-Năsăud, indiferent de culoarea lor politică, pe podium, cam peste tot. Au înţeles că principala sursă de dezvoltare a comunităţilor noastre sunt fondurile europene, care nu se obţin uşor dar care ne rezolvă foarte multe probleme. Eu am un respect deosebit pentru fiecare dintre primarii noştri, angajaţii primăriilor respective şi membrii consiliilor locale, care de fiecare dată, dacă a trebuit să adoptăm o hotărâre în două-trei zile, toată lumea s-a mobilizat. Sunt multe proiecte în derulare şi eu sunt convins că judeţul Bistriţa-Năsăud al anului 2020 va arăta cu totul altfel decât arată în momentul de faţă. Trăiesc cu speranţa că vom ajunge să putem oferi condiţii de viaţă civilizate tuturor celor care vor dori să trăiască pe aceste meleaguri minunate”, a concluzionat Radu Moldovan.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]