Ioan Ţintean: Indiferent cine este directorul Vitalia Bistriţa, noi aşteptăm să continue modernizarea şi retehnologizarea Centrului de management integrat de deşeuri de la Tărpiu

Schimbarea intervenită la comanda Vitalia Bistriţa, firma care administrează centrul de management integrat  de deşeuri de la Tărpiu prin înlocuirea lui Dan Purel cu Liviu Tănase, nu suportă, deocamdată, comentarii din partea Executivului Consiliului Judeţean, structura care a implementat şi derulat proiectul de construirea a Sistemul de management integrat al deşeurilor de la Tărpiu. În acest context, vicepreşedintele CJ BN, Ioan Ţintean , cel care supraveghează direct modul cum Vitalia Bistriţa administrează centrul de depozitare, spune că, a aflat de această schimbare, dar că ea nu modifică cu nimic relaţia dintre Consiliul Judeţean şi Vitalia Bistriţa.

„ Indiferent cine va conduce Vitalia la Bistriţa, adică se va ocupa direct de centrul de management integrat de la Tărpiu, părerile şi aşteptările mele nu se schimbă. Cert, observ că modernizarea sistemului încă se lasă aşteptat, dar trebuie să spun faptul că avem promisiuni că până la finele lunii februarie vor sosi mult aşteptatele utilaje care vor separa fracţia uscată de cea umedă, urmând să crească procentul de deşeuri reciclabile, fapt care îl dorim cu toţii, pentru că altfel, nici Bistriţa-Năsăud nu va scăpa de imaginea munţilor de gunoaie pe care o vedem în alte locuri dar care încep să apară şi în judeţul nostru”, spune Ioan Ţintean.

Ce urmează?

O spune tot Ioan Ţintean, cel care, aflat la Bucureşti pentru mai multe întâlniri politice dar şi pe teme de administraţie publică locală, a avut şi o discuţie cu vicepremierul ALDE şi ministru al Mediului, Graţiela Gavrilescu. Potrivit lui Ţintean, Graţiela Gavrilescu şi-a reconfirmat sprijinul pentru achiziţionarea staţiei de tratare mecano-biologică: „ Doamna vicepremier mi-a spus că după ce se va întoarce de la Bruxelles unde va avea mai multe întâlniri pe teme de mediu, va avea toate datele necesare pentru a informa Guvernul de câte proiecte pentru asemenea instalaţii speciale vor fi aprobate şi finanţate din bani europeni pentru România”, a mai precizat Ţintean.

El susţine că există la nivelul Consiliului Judeţean „ o intensă activitate în vederea trimiterii în timp util a unui studiu de fezabilitate şi, mai pe urmă a unui proiect care să pună Bistriţa-Năsăud pe harta judeţului unde va exista o asemenea staţie de tratare mecano-biologică. Este vorba de o instalaţie prin intermediul căreia vom putea produce resurse energetice, fapt care deja se întâmplă în Ungaria şi Polonia, ţări care produc carburanţi şi peleţi”, a punctat vicepreşedintele Consiliului Judeţean.

După „dispariţia” rumeguşului de pe văile judeţului Bistriţa-Năsăud, acesta devenind ingredientul principal în fabricarea de peleţi şi brichete, activitate ce este deja o înfloritoare afacere având în vedere criza prelungită a lemnului de foc şi preţurile tot mai prohibite ale acestei importante resurse naturale, deşeurile uscate devin la rândul lor, materie primă pentru peleţi, fapt confirmat şi de Ioan Ţintean.

Vitalia trebuie să ne spună dacă are sau nu bani pentru retehnologizare şi modernizare

Este o altă declaraţie a lui Ioan Ţintean: „ Consiliul Judeţean a înaintat deja o adresă către SC Vitalia Servicii pentru Mediu SA, în care cere ca firma să ne informeze în termen de 30 de zile, dacă are capacitatea de modernizare a Centrului de management integrat de la Tărpiu. Practic, noi vrem să ştim dacă poate pune în funcţiune staţia de sortare, cu sită dublă, care să separeu reciclabilele de nereciclabile. Dacă vor putea produce cantitatea de compost pe care s-au angajat că o vor produce în momentul implementării proiectului, şi, care acum nu prea se produce”, explică Ţintean.

O altă nemulţumire exprimată public de Ioan Ţintean este cea cu privire la capacitatea staţiei de sortare: „ Degeaba noi forţăm nota şi menţinem dispoziţia cu privire la predarea selectivă a deşeurilor din fiecare locuinţă sau gospodărie, că la Tărpiu activitatea cam lasă de dorit. Personal, cred că  s-ar putea lucra pe două sau chiar trei schimburi, cumva, să aloce mai mult timp activităţii de sortare a dozelor de bere, plasticului sau a altor recipienţi, chiar cioburile de sticlă, iar dacă acestea vor ajunge în cantităţi mai mari la beneficiari, vor putea vorbi şi noi de mai multe granule, de mai multă celuloză sau de materie primă pentru industria metalurgică, ceea ce ne-ar ajuta la o diminuare a cantităţilor de acest gen de materii pe care le aducem din import, iar toată această activitate observ că nu este tratată cu suficientă seriozitate”, a mai spus Ioan Ţintean.

Cum se rezolvă problema Levigatului?

În ceea ce priveşte capacitatea de depozitare a primei celule de la Tărpiu, Ioan Ţintean a confirmat faptul că această este ocupată într-o proporţie de 70%, consecinţa fiind o cantitate tot mai mare de levigat şi, care face presiuni tot mai mari asupra sistemelor de filtrare.

„Noi, încă nu am găsit soluţii pentru levigatul concentrat, cel rezultat după o primă filtrare, şi, care rămâne sub forma unui mâl sau noroi mai gros în celula de depozitare. Acesta ar trebui dezumidificat printr-un alt proces pentru care proiectul nu a avut soluţii, aşa că noi ar trebui să găsim această soluţie pentru că solidificarea noroiului respectiv şi amestecul cu pământul poate fi folosit pentru acoperirea primei celule de depozitare, care, la final, va trebui să devină un deal cu iarbă, flori şi arbuşti”, recunoaşte vicepreşedintele Consiliului Judeţean.

 Reamintim următoarele:   Centrul de depozitare de la Tărpiu are o capacitate totală proiectată de un milion de metri cubi, în patru celule. Prima celulă, operabilă, are o durată de viaţă de 5-6 ani, o capacitate de depozitare de 300.000 de metri cubi şi se întinde pe 2,62 ha. Construcţia celorlalte trei celule va începe în 2015, 2021 respectiv 2026. Staţia de sortare (capacitate de 13.000 de tone pe an) permite sortarea diferitelor tipuri de deşeuri din ambalaje pe diferite componente. Staţia de compostare a deşeurilor (1,4 ha) are o capacitate de 12.000 de tone pe an şi cuprinde o zonă de compostare, una de maturare şi una de stocare, tehnica de compostare utilizată fiind compostarea în brazdă. În afară de spaţiul de stocare finală a deşeurilor, depozitul ecologic include un sistem de management al apei, o staţie de tratare a levigatului, un sistem de colectare a gazului şi ardere cu faclă, o clădire administrativă, o cabină prevăzută cu pod de cântărire, atelier auto, parcări şi facilităţi conexe.

Depozitul de la Tărpiu va fi administrat în următorii 20 de ani de SC Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deşeurilor SRL, firmă care va plăti o redevenţă trimestrială, banii urmând să fie folosiţi pentru construcţia celorlalte trei celule. Vitalia a ofertat 42,82 lei fără TVA/tonă la tariful pentru preluarea deşeurilor municipale reziduale în vederea depozitării, la tarifele pentru preluarea deşeurilor biodegradabile în vederea compostării oferta a fost de 0,10 lei/tonă, acelaşi fiind şi tariful de preluare a deşeurilor reciclabile colectate separat în vederea sortării.

 

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]