Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017, 152 pagini. Coperta şi ilustraţia copertei: Laura Poantă

Irina Petraş, Viaţa mea de noapte. Fragmente onirice

Aş fi putut să-i spun şi Visul de noapte, aşa cum spui schimb de noapte, tren de noapte. Am ales, până la urmă, viaţă de noapte – e mai aproape de ceea ce cred eu despre versantul oniric al existenţei mele. Îmi convine şi nuanţa de sfidare a normelor de la lumina zilei.
Plănuită de mult, ca o urgenţă introdusă în ritmurile scrisului meu de amănuntul că visez enorm, Viaţa mea de noapte porneşte de la două, pentru mine, adevăruri. Mai întâi, ceea ce vezi, simţi, înţelegi, pe scurt, trăieşti în vis/prin intermediul viselor este o experienţă/in-sperienţă de consistenţă şi însemnătate (aproape) egale cu ale experienţei diurne, în stare de veghe. Şi visele intră în definirea de sine, şi ele lasă urme, şi ele te construiesc.
Pe de altă parte, povestea-vieţii-în-stare-de-veghe şi povestea-viselor-nopţii sunt ambele interpretări subiective şi larg condiţionate de contexte, sunt ficţiuni la distanţă egală de Adevărul absolut, niciodată nouă la îndemână.

Irina Petraş

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]