Istoria unei şcoli

Dintre intelectualii cu o activitate culturală remarcabilă, în Ţinutul Năsăudean, se evidenţiază Ioan şi Lucreţia Mititean, vrednici apărători ai românismului. Volumul “O şcoală după un sfert de veac”, editat la Napoca Star este o monografie document despre învăţământul din oraşul grănicerilor, cu precădere a celui ce se derulează de 25 de ani în incinta Şcolii Generale “Mihai Eminescu”. O istorie amplă, adusă în atenţia noastră cu ochiul jurnalistului, a scriitorului, a dascălului, a cercetătorului. Primarul urbei, ing. Dumitru Mureşan, consideră volumul “un monument de granit înălţat pe soclu de cei doi dascăli-autori”.

Cartea debutează cu Imnul Şcolii, semnat de Bogdan Spiridonică-versuri şi Alexe Cecilia-muzică, a cărui refren spune: “Suntem urmaşii grănicerilor/ Năsăudeni din tată-n fiu/ Iubit-am libertatea şi onoarea/ Şi tot aşa vom continua să fim”. Citind această lucrare descoperim dragostea pentru Altarul Înţelepciunii a scriitorilor Lucreţia şi Ion Mititean, iubirea faţă de copii şi pentru profesie. Cartea ne aduce în prim plan generaţii de dascăli şi elevi care slujesc glia strămoşească, graiul şi cugetul românesc. O carte peste care nu se va putea trece de acum încolo, care devine un reper pentru învăţământul românesc de calitate, care vibrează în inimile celor care o citesc. La Şcoala generală “Mihai Eminescu” şi-au însuşit Cuvântul şi tainele lui , peste 4 mii de elevi, cu aproape 300 de dascăli, într-o şcoală a demnităţii şi omeniei.

O istorie amănunţită despre fiecare colţ al acestei instituţii, despre fiecare suflet de dascăl şi copil, despre toate acţiunile importante înteprinse aici. O lucrare care aduce în prim plan o şcoală model pentru ţară, cu rezultate de excepţie, O muncă titanică a celor doi dascăli, care adună materiale din arhivă, reconstituind oaza de frumuseţe năsăudeană. O lucrare care nu trebuie să lipsească din biblioteca dascălilor, a elevilor, a celor care au trecut pragul instituţiei de-a lungul timpului. O lecţie despre dăruire a unui colectiv didactic puternic, mereu într-un proces active, viu, dinamic, preluat ca moştenire de la pedagogii iluştri ai Năsăudului.

Mai mult decât la o lucrare obişnuită ne întâlnim aici cu istoria Năsăudului, a tuturor şcolilor de aici, cu imagini inedite din burgul năsăudenilor. Ca o flacără vie a literei şi ştiinţei este această şcoală, condusă de directori competitive, de la Iuliana Login până la Bogdan Spiridonică. Portrete de adevăraţi slujitori ai învăţământului de la care generaţiile actuale au ce învăţa. Dintre dascălii trecuţi la cele veşnice, cărora ca un gest de prietenie, autorii le dăruieşte peste timp recunoştinţă, îi amintim pe Grigore Găzdac, Alexandru Figan, Ioan Cuibuş, Georgiana Lipan, Eva Ţârlescu, Ana Istrate, Ana Miu, Quintus Cosma, Mara Bârlădeanu, Ioan Pop, George Sârb, Vasile Cotuţiu, Chiriţă Sânzâiana, Alexandru Giurgiuca, Gavrilă Tomi, Ovidiu Toma. Oamnei de care elevii nu vor uita niciodată. Sunt trecute apoi în revistă ciclurile şcolare, cu laboratoarele de ultimă generaţie, amintirile dascălilor despre elevi şi a elevilor despre dascălii lor. Apoi, impresionează lista cu elevii care au ajuns pe podiumul ştiinţei doctori în profesia lor, artişti, dascăli, preoţi, sau chiar la Microsoft SUA. Cine nu a auzit de Ansamblul folcloric “Muguraşul”, condos de profesorul Ioan Talpoş? , de revista şcolară “Plus”, aflată la a 10-a apariţie sau de dascălii poeţi: Bogdan Spiridonică, Lucreţia Mititean, Elena M. Cîmpan.

Cartea merită aşezată în rândul lucrărilor importante ale învăţământului românesc, fiind un document bine structurat, care în aproape 600 de pagini inserează viaţa socio-culturală a Năsăudului, a şcolii ce se află sub sigla Luceafărului, a miilor şi sutelor de studenţi. Cartea nu ar trebui să lipsească din casa năsăudenilor, fiecare în parte, prin generaţiile care au înnobilat instituţia, fiind părticică din aceste rânduri. Ion şi Lucreţia Mititean, doi iluştrii dascăli ai Văii Someşului, care vor rămâne peste timp repere prin activitatea lor.