Iulia Văsieş, Ieronim Someşan, Cartea de aur a Bisericii Sfântul Ioan Noul Teolog Lunca Ilvei

A devenit o modă ca la ceas aniversar: 100 de ani de convieţuire religioasă la Lunca Ilvei (Credinţă şi cultură), luminători ai satelor (învăţători, profesori, educatoare) să nu lase să se înece anii, aducându-şi aminte de înaintaşii lor.

Aşa a apărut cartea institutoarei Iulia Văsieş în colaborare cu tatăl său domnul învăţător Ieronim Someşan, „Cartea de aur a Bisericii Sfântul Ioan Noul Teolog – Lunca Ilvei”, Bistriţa, 2010.

În „Cuvântul autorilor” găsim argumentată dorinţa de a elabora această carte: „Zidirea unei legende Cartea de aur a Bisericii din Lunca Ilvei, este un fapt, un imn, o odă de iubire nemăsurată, a acelor oameni, care pe aceste locuri au vieţuit. Nu se aud numai glasurile autorilor, ci se aud vorbele tuturor celor care au zidit acest măreţ templu. Satul fierbe la loc spiritual de veacuri şi ctitorii tot mai frumos se întrec a-l face”.

Cartea cuprinde patru capitole.

În Prefaţă, aparţinând cercetătorului ştiinţific doctor Fica Mirela Popa-Andrei, Academia Română, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Cluj-Napoca, este salutată ideea de a pune suflet şi pasiune în a releva aspecte istorice ale localităţii Lunca Ilvei.

Capitolul I – Cadru istoric şi geografic vorbeşte despre Parohia Lunca Ilvei când aceasta era împreună cu Ilva Mare şi despre prima monografie ce aparţinea cronicarului Pavel Gălan, Istoria Parohiei Ilva Mare.

Sunt amintite personalităţi precum Mitropolitul Atanasie Anghel, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Episcopul Grigore Maior, Episcopul Ioan Bob, Veronica Micle, Grigore Moisil, etc. ce au sfinţit prin existenţa lor aceste locuri.

Ca localitate de graniţă între Ardeal şi Moldova, pe aceste locuri şi-au purtat paşii cei care plecau în Moldova şi de acolo spre Muntenia sau invers. Nu putem uita pe George Coşbuc, prieten al preotului Bulbuc din Măgura Ilvei sau pe Liviu Rebreanu care a debutat cu nuvela Codrea (1 nov. 1908) având ca subiect o întâmplare din Lunca Ilvei (Cucureasa), prieten al preotului Ieronim Slăvoacă, la îndemnul căruia a citit şi alte creaţii la Casina Română din Ilva Mare.

Sunt apoi amintiţi preoţii slujitori ai acestei biserici: Nicolae Boca, Vasile Constantin, Iosif Buta Lupşai, Grigore Gălan, Iacob Sâtăriţă, Dănilă Mălai, Iosif Bal, Ieronim Slăvoacă, Iuliu Ciolceriu, Alexandru Ciplea, Alexiu Bidian, Lazăr Sângeorzan, Simion Purcelean, Gavrilă Preda, Vasile Ciherean.

Preotul Ioan Gălan ar fi ajutat-o pe Ana Câmpeanu, mama Veronicăi Micle, să treacă în Moldova.

Sunt amintiţi în continuare oameni de seamă ai localităţii, apoi se vorbeşte despre pictorul Octavian Smigelschi, creatorul iconostasului. Acest capitol este scris cu suflu patriotic incluzând localităţile Lunca Ilvei şi Ilva Mare în istoria naţională.

Capitolul II – Sinaxar, 26 septembrie. În această lună, în ziua a douăzeci şi şasea, pomenirea mutării la Domnul a Sfântului Slăvitului Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul, ocrotitorul acestei biserici, este prezentată viaţa acestuia.

Capitolul III – Portrete de preoţi începe cu preotul Ieronim Slăvoacă, o personalitate de o cultură aleasă, de numele căruia se leagă creatorul romanului românesc modern – Liviu Rebreanu, a cărui fiică, Letiţia Slăvoacă, a fost prietena scriitorului şi fraţii căruia apar apoi în romanul Ion: dr. Titus Slăvoacă sau Aurel Sasu – rudenie, prezent şi el cu numele de Aurel Ungureanu – pretendent la mâna Laurei (Livia, sora scriitorului). Urmează pr. Iuliu Ciorceriu, Alexandru Ciplea – istoric, folclorist şi gazetar, pr. Alexandru Bidian, pr. Lazăr Sângeorzan, pr. Simion Purcelean, pr. Gavrilă Preda şi pr. Vasile Ciherean.

Preotului şi poetului Vasile Ciherean, slujitor şi-n prezent al bisericii din Lunca Ilvei, îi este închinat un capitol aparte cu lucrarea În veşnicul prezent apărută în Răsunetul ce vorbeşte despre creatorii din judeţ ce şi-au purtat paşii prin această localitate.

Lucrarea este bogat ilustrată cu Mărturii în timp legate de prezenţa lui Ion Creangă la Ilva Mare (ce se crede că-şi are aici originile – T. Tanco), Veronica Micle, Liviu Rebreanu, George Coşbuc, biserica de lemn, oameni de seamă ai locului prof. univ. dr. Alexandru Husar, fam. lui Vasile Sasu, prieten cu Liviu Rebreanu, dascăli şi intelectuali ai satului precum: Ieronim Galeş, Leon Leonte, Onisim Sasu, Ioan Tivadar, dr. Pavel Gălan, Ieronim Slăvoacă, Titus Slăvoacă, Constantin Gălan, Ion Someşan, Aurel Sasu, etc. şi alţi gospodari ai satului.

În Postfaţă lucrarea este apreciată de prof. univ. dr. Flore Pop, ca fiind spiritul întregii comunităţi al localităţii Lunca Ilvei şi „Din zelul lor căpătăm şi noi puteri noi”.

ed. Veronica Sasu

prof. pens. Ana Berengea

Ilva Mare