La Budești datinile nu au moarte

Prof. Augustin Rus

Obștea satului Budești a trăit evenimente mai deosebite prilejuite de slujba de pomenire a morților, de reconstituirea unei șezători, de sărbătorirea hramului Bisericii și întâlnirea cu fiii satului.
În cimitirul satului preotul paroh Șumandea Teodor a oficiat o slujbă religioasă specifică, a pomenit după nume pe cei ce își dorm somnul de veci aici, apoi participanții, dar și alți cetățeni au mers pe la mormintele înaintașilor, au aprins o lumânare sau o candelă, au rostit o rugăciune, au vărsat o lacrimă, au încercat să-și amintească chipul celor plecați din lumea cu dor în lumea fără dor, l-au rugat pe bunul Dumnezeu să le ierte păcatele ca să se poată odihni în pace și liniște. Împăcați parcă sufletește, spre seară, s-au adunat la Căminul cultural, unde au putut vedea pe scenă într-un decor foarte frumos, reconstituirea unei șezători din lumea satului de odinioară, pentru că „Datinile nu au moarte,/ Dacă le dai mai departe,/ La nepoți și la nepoate, /… Datina-i leac la inimă,/ Ca apa de la fântână,/ Sufletul ți-l răcorește,/ Cu dragoste te hrănește,/ Simți că neamul tău trăiește”.
Momentele principale din desfășurarea șezătorii – pregătirea gazdelor pentru primirea oaspeților, stabilirea activităților pe care le vor desfășura în această seară – tors, drugălit, țesut, depănat, urzit, făcutul țevilor, croșetat, cusut (pentru femei), desfăcatul cucuruzilor,scărmânatul lânii, dejdiocatul fasolii (pentru bărbați). Lucrul la războiul de țesut s-a desfășurat concomitent cu un dialog dintre o reprezentantă a generației tinere (Ani Filip)care a primit lămuriri de la o femeie mai în vârstă, lelea Antonie, despre părțile componente ale războiului de țesut și rolul lor, despre faptul că în fiecare gospodărie se cultiva cânepă (fără teama că din semințele ei se pot face droguri), fibrele acesteia având multiple întrebuințări. O parte din rodul lucrului mâinilor îndemânatice ale femeilor era adunat într-o ladă de zestre pe care fiecare fată o primea atunci când se mărita. Lelea Samfiră a adus lada de zestre pe care a primit-o de la părinții ei când s-a măritat(cu vreo 50 de ani în urmă). Cu mândrie și satisfacție specifică unei fete din familie bună, a scos din ladă(la îndemnul tinerei Andreea Șumandea), o parte din zestrea primită, fiind ajutată de două „druște” (Uța și Jenica) care i-au și chiuit acompaniate de ceterașul satului.
Alte momente ale șezătorii au fost – prezentarea costumului popular de către tinerii Daiana și Valentin, un dialog între tânăra Eliza Feldrihan și „decanul de vârstă” al jucăușilor din Budești,Mândrean Leon, despre jocurile populare specifice satului, la sfârșitul căruia acesta i-a provocat la joc pe unii membri ai vechii echipe de dansuri din Budești (Nița și Leon, Ion și Nuțica, Mărioara și Iustin), pe muzica lui Nucu „ceterașul”, servirea oaspeților cu bucate tradiționale – palanețe cu urdă și brânză, mălai cu lapte, scorușe, grăunțe fierte, cocoși, și cu câte un pahar de vin sau de țuică. S-au spus concomitent cu lucrul desfășurat, glume, ghicitori, întâmplări hazlii, s-au cântat cântece populare specifice zonei. Spre finalul șezătorii s-a prezentat obiceiul „vergelatului” la care 9 tinere liceene au venit să-și afle „ursitul” sub conducerea mătușii Cornelia care, cu o vergea „magică” de la războiul de țesut și un descântec, a chemat ursitul pentru fiecare fată și i-a tălmăcit semnificația obiectului găsit sub „blid”. Ca buni creștini, participanții la șezătoare au intonat la sfârșit o priceasnă.
Gazdele, lelea Anișcă și badea Macarie au mulțumit participanților la șezătoare pentru faptul că fiecare a lucrat cu spor pentru el sau pentru gazde, le-a propus ca asemenea întâlniri să fie cât mai dese.
Primarul comunei, domnul Codrea Vasile, din inițiativa căruia s-a organizat această manifestare, a mulțumit participanților la șezătoare și i-a provocat pe spectatorii din sală la discuții. Au avut cuvinte de apreciere doamna deputat Doina Pană, domnul Al. Pugna-vicepreședinte al Consiliului Județean BN, fiii satului - prof. univ. dr. Mărioara Tofană, prof. univ. dr. Duțu Hedeș, preot prof. univ.dr.Stelian Tofană, prof. Chereji Mirela – directoarea școlii, alți săteni, toți subliniind faptul că prin limbă, credință, tradiții și obiceiuri, port popular, cântec și joc ne putem menține și afirma ca o comunitate de oameni demni și mândri de înaintașii noștri pe care nu trebuie să îi uităm.
Duminică, în biserica ortodoxă din satul Budești, preotul paroh Șumandea Teodor alături de invitații săi, preoții din satele Țagu și Țăgșor au oficiat o slujbă religioasă și au răstălmăcit pe înțelesul tuturor învățămintele din Sfânta Evanghelie. După slujba religioasă, participanților li s-au servit prin contribuția unor credincioși, sarmale, cozonac, suc, vin, cafea, ceai, prilej cu care s-au putut purta discuții, s-au petrecut momente plăcute împreună, marcându-se prin aceasta sărbătoarea fiilor satului.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]