La mulţi ani Al. C. Miloş!

BIOGRAFIE

ALEXANDRU-CRISTIAN MILOŞ- cosmopoet, prozator SF, dramaturg, inginer lingvist.

Născut, ca şi cetăţean al cosmosului, la 23 Septembrie 1952 în oraşul Bistriţa, România, Terra, Galaxia Calea Lactee, Univers.

Trăieşte şi scrie în acest oraş, strada Ion Slavici nr. 24, E-mail : al.c.milos @personal.ro

Viaţa şi activitatea

Fiul lui Virgil Miloş şi al Florinei ( născută Hopârcă)- familie de intelectuali ( ofiţer- colonel de armată, învăţătoare). Urmează clasele primare în oraşul Oradea . Studiile liceale la Colegiul Naţional Liviu Rebreanu din Bistriţa- promoţia 1970/71. Între anii 1971-1974 este student la Facultatea de Medicină Generală din Cluj-Napoca. Ocupaţii existenţiale : pedagog şcolar, metodist cu probleme de cenaclu şi teatru la casa de Cultură a Sindicatelor din Bistriţagazetar la ziarul local Răsunetul,conduce cenaclul UNIVERS SF din Bistriţa, editează reviste SF. Piese de teatru scrise şi puse în scenă :

Vrăjitorul tânăr-1979 şi Numai iubirea-1984.

Din anul 1997 este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.Este de asemenea cooptat membru IWA- Asociaţia Internaţională a Scriitorilor şi Artiştilor din Ohio, USA, membru al LITERART XXI-Asociaţia Internaţională a Scriitorilor şi Oamenilor de Artă Români din SUA, membru al Mişcării Poetice Paradoxiste Mondiale din Phoenix, Arizona, membru al Academiei de Ştiinţe, Litere şi Arte din Messina, Italia şi şi al Asociaţiei de Poezie Modernă din Osaka, Japonia.

Colaborează cu poeţii : Vital Heurtebize şi Joel Conte de la Societatea Poeţilor Francezi din Paris, precum şi la revistele « L’Etrave » şi « Agora » din Franţa. Este membru al asociaţiei « Poetes sans Frontieres » din Franţa.

Cărţile sale- 20 la număr- se află în Biblioteci Universitare din peste 30 de ţări din lume. În SUA: Princeton, Yale, Harward, Bibloteca Congreselor din Washington, Ohio, Oklahoma, Dakota de Nord. În Anglia: Oxford, Cambridge, în Franţa: Sorbona, -Paris, Lyon, Marsilia, Toulouse, Bordeaux, Strassbourg, India: Delhi şi Calcuta, China: Beijing, Japonia: Tokio, Brazilia: Muzeul de Artă Modernă din Florianopolis, Germania: Berlin, Munchen, Koln, Nurenberg, Stuttgart, Rusia: Moscova, Sankt Petersburg, Israel: Tel Aviv, Austria: Viena, Canada: Montreal, Grecia: Atena, Salonic, Spania: Madrid, Barcelona, Valencia, Italia: Roma, Milano, Elveţia: Geneva, Suedia: Stockolm, Norvegia: Oslo, Finlanda: Helsinki, Belgia: Anvers, Liege, ArgentineŞ Buenos Aires, Mexic: Ciudad de Mexico, Peru: Lima, Chile: Santiago.

Publică cosmopoezii în revistele: „ MIORIŢA MAGAZIN” , „LUMINĂ LINĂ”, din New Zork, SUA şi „PLUME LIBRE” din Belgia. Colaborează cu Academia Poeţilor Americani din New York, SUA. Cosmopoeziile sale sunt traduse în limbile: engleză, franceză, germană, greacă, italiană, spaniolă. Este cuprins în Antologia „CUVINTE” a Filialei Cluj Napoca a Uniunii Scriitorilor, alcătuită de Irina Petraş.

Este inclus în Antologii internaţionale de poezie. În anul 2000 publică „MANIFESTUL COSMOARTEI”- nou curent artistic avangardis, cosmic, de inspiraţie SF, în poezia românească şi europeană a Mileniului 3 în care promovează FRATERNITATEA COSMICĂ ca şi CETĂŢENI AI COSMOSULUI-OAMENI COSMICI !

În decursul anilor a primit 14 premii la festivaluri naţionale şi internaţionale de poezie. De asemenea este laureat cu Premiile Filialei Uniunii Scriitorilor din Târgu Mureş în anii 1995, 1998, 2000.

Este considerat fondatorul şcolii de cosmopoezie.

Este inclus în DICŢIONARUL BIOGRAFIC AL LITERATURII ROMÂNE de Aurel Sasu.

Este membru al Societăţii Scriitorilor Români de Science-Fiction.

Este membru ASFAN –ASOCIAŢIA SPIRITUALĂ ROMÂNĂ PENTRU STUDIEREA FENOMENELOR AERIENE NECUNOSCUTE CU SEDIUL LA OBSERVATORUL ASTRONOMIC NAŢIONAL DIN BUCUREŞTI!

Debut şi colaborări

Debut revuistic cu poezie în revista „Luceafărul” din Bucureşti în anul 1976.

Colaborează cu poezie şi proză SF la revistele de cultură şi literatură din România: „România Literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Echinox”, „Poesis”, „Poezia”, „Contemporanul”, „Convorbiri Literare”, „Cronica”, „Ateneu”, „Unu”, „Familia”, „Orizont”, „Arca”, „Vatra”, „Astra”, „Feed Back”, „Transilvania”, „Viaţa Românească”, „Scrisul Românesc”, „Litera Nordului”, „Conexiuni”, „Mişcarea Literară”, „Verso”, „Apostrof”.

Despre cărţile sale au scris: NICOLAE MANOLESCU, GHEORGHE GRIGURTU, ALEX ŞTEFĂNESCU, LAURENŢIU ULICI, TEODOR MIHADAŞ, NICOLAE PRELIPCEANU, DAN STANCA, HORIA GÂRBEA, FLORIN CONTREA, AL. PINTESCU, MIRCEA M. POP, ADRIAN TION, CONSTANTIN CUBLEŞAN, IOAN S. POP, MIRCEA A. DIACONU, RADU SĂPLĂCAN, SIMION BĂRBULESCU, VICTOR STEROM, VALENTIN TAŞCU, RODICA OPREANU, AMALIA VOICU, ADRIAN ALUIGHEORGHE, GELU DORIAN, RODICA MUREŞAN, DAN PERŞA, DAN C. MIHĂESCU, ARTUR SILVESTRU, VICTORIA MILESCU, PETRU SCUTELNICO, ION ARIEŞANU, ION HOREA, IULIAN BOLDEA, DUMITRU MUREŞAN, GEORGE CEAUŞU, GEORGE CUŞMARENCU, etc.

OPERA

20 CĂRŢI DE COSMOPOEZIE ŞI PROZĂ S.F.

Debut editorial: „Cântec pentru zori de zi” Editura Albatros, Bucureşti 1987.

Volume de cosmopoezie şi proză S.F. publicate până în prezent: „STELE AMINTITE” , Editura Tipomur, Târgu Mureş, 1994

„FIINŢE DE LUMINĂ”, Editura George Coşbuc, Bistriţa 1994

„NUME DIN CER”, , Editura Tipomur, Târgu Mureş, 1995

„SERTARUL ASTRAL AL PROFETULUI”, ediţie româno-engleză, traducere Gabriela Rusu, Editura Tipomur, Târgu Mureş, 1996

„POEMELE OMULUI ELECTRIC”, Editura Clusium, Cluj Napoca, 1998

„POEMELE PLANETELOR”, Editura Eminescu, Bucureşti, 1999

„PRINŢESA ZBURĂTOARE VALAHĂ”, Editura Macarie, Târgovişte, 1999

„ÎNCHISOAREA TIMPULUI. DRUMURILE CERULUI”, cosmopoezie şi proză S.F., Editura Mesgerul, Bistriţa, 2000.

„TIMPUL BABILONULUI ALBASTRU”, Editura George Coşbuc, Bistriţa, 2001

„NAŢIUNEA COSMICĂ”, antologie îngrijită de Radu Săplăcan şi Cezar Ivănescu, cu o prefaţă de Gheorghe Grigurtu, Editura Junimea, Iaşi, 2002

„CARTEA OCEANULUI G”, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2002

„COPII COSMICI-NOUA RASĂ”, Editura Timpul, Iaşi, 2003

„BIŢII MEMORIEI COSMICE”, Editura George Coşbuc, Bistriţa, 2003

„POEME REÂNTÂLNITE SUB SIRIUS”, , Editura Tipomur, Târgu Mureş, 2004

„DIE BITS DES KOSMISHEN GEDACHTNISSES”, ediţie în limba germană, Editura Galateea- Verlag, Konigsbrunn, Germania, 2004

„CETĂŢENII COSMOSULUI”, carte electronică,- CD, Editura Alpha-Media, Bistriţa, 2006

„ALLO, LE COSMOS A L’APPAREIL”, astropoezie, ediţie în limba franceză, traducerea Florin Avram, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 2008.

„COSMONAUŢII ALBI”, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj, 2009

„ETICA GALACTICA”, ediţie în limba spaniolă, Barcelona, Spania, 2009.

REFERINŢE CRITICE-LITERATURA MILENIULUI 3-

„Alexandru Cristian Miloş scrie poeme, în buna tradiţie a poeziei ardelene”

NICOLAE MANOLESCU

„Situându-şi unele vise de astronaut pe raza unor lecturi din Jules Verne, Wells, Bradbury, Asimov, menţionându-i pe Einstein şi Heisenbrg, dar trăgând cu ochiul (şi) la Isus, bardul bistriţean e un trubadur al Omului Cosmic, al fotonilor al clonărilor, al ADN-ului.

Noutatea, să recunoaştem, îndrăzneaţă, a acestui poet, constă în faptul că operează cu conceptele ştiinţei şi tehnicii, prin intermediul cărora gândeşte imaginativ şi îşi compune cu dezinvoltură, metaforele adcvate.

Când scria, reprobativ, din punct de vedere al iubitei: „Iar te-ai cufundat în stele/ şi în nori, şi-n ceruri nalte”, Eminescu nu bănuia că un urmaş al său, din Bistriţa Năsăudului, pe nume Alexandru-Cristian Miloş, va ilustra această ipostază figurată a poetului, amuzant – pierdut în lumea imaginarului, la modul cel mai propriu...”

GHEORGHE GRIGURTU

„Fără îndoială talentat, Alexandru-Cristian Miloş e un liric de peisaje şi de experienţe sufleteşti pe care le evocă într-o diversitate de ritmuri...”

LAURENŢIU ULICI

„Abstracţiuni şi sentimente se adună ca într-o inundaţie bruscă şi necontrolată, ducând cu ele insule de poezie, parcă rămase din cărţile anterioare ale acestui autor fantast- care editează revista Univers SF”

NICOLAE PRELIPCEANU

„E toată această poezie un fel de a aborda, de a denunţa drama umanităţii terestre- prin sentimentul apartenenţei sale la o comunitate cosmică. E poezia unei noi respiraţii, e poezia unui nou limbaj”

CONSTANTIN CUBLEŞAN

„Din „Sertarele secrete ale Profetului”, ca într-o magică şi misterioasă cutie a Pandorei, ies nu doar profeţii serafice, imagini globulare şi luminiscente, ci şi viziuni macabre, fiinţe teratologice trimiţând la întâlnirile de gradul 0 ale science-fictionului... Coperţile volumului chiar sugerează apetenţa pentru acel horror cultivat de un Lovecraft, dar şi straniul şi miraculosul unui Poe..”

AL. PINTESCU

„Un poem intitulat –Hamlet- ar putea fi recitat pe orice scenă a lumii..”

ALEX ŞTEFĂNESCU

„Tensionate trăiri în lumină! O artă a vârtejelor cosmice!”

ADRIAN TION

„În pragul mileniului 3, Al. C. Miloş scrie Poezia mileniuluio 4!”

RADU SĂPLĂCAN

„Pe Alexandru-Cristian Miloş ăl vom înâlni ăn secolul următor dacă vom fi şi noi acolo”

MIRCEA A. DIACONU

„Alexandru-Cristian Miloş te invită mereu la un proces de gândire, cum încercau scriitorii enciclopedişti antici, fermecaţi de misterele lumii poetice, el se apropie de lirica Egiptului Antic, de poeţii latini, Manilius, Terentius, Virgiliu, în „Georgice”..

Lumea nouă care păşeşte astăzi spre astre are nevoie de voci poetice noi..”

VASILE GĂUREAN

„Poetul Alexandru-Cristian Miloş scrie poeme SF, o cosmo poezie, cu o etică galactică, cu speranţă, curaj şi credinţă în viitorul omului..

Alexandru-Cristian Miloş percepe starea de iubire „cu ochi de zeu”, se află în căutarea paradisului pierdut, crează un univers liric original, clădit pe multă imaginaţie şi inteligenţă poetică.”

PETRU SCUTELNICU

„De dincolo de broderia prozodică, de tradiţie, asculţi chemându-te, gândurile, fie ale unui isihast care trăieşte în ceva mănăstire zidită în nisipurile Egiptului, fie un gimnosofist din lamaseriile Tibetului, fie un schimnic dintr-un schit răsărit într-un ochi de lumină, înconjurat de codri şi acoperit de ceruri înstelate.

Dacă ar fi să facem o asemănare între „Fiinţe de lumină” şi „Poemele luminii” ale lui Blaga, am vedea că la Blaga este vorba de o dilatare dionisiacă a eului poetic, iar la Miloş despre o aplecare smerită prometeic asupra rosturilor mari ale lumii.”

TEOHAR MIHADAŞ

„Este fondatorul Şcolii de Cosmopoezie Planetare, dar cu conexiuni şi în alte Lumi Astrale.”

TITUS ZĂGREANU

„...Isus este un cosmonaut astral (interpretări cutezătoare ce-l caracterizează pe autor), amestecat de ştiinţă şi religie, conferindu-i originalitate şi temeritate...

Prin ce şi cum scrie, Alexandru-Cristian Miloş este iniţiatorul unei poezii profund originale (tangenţe cu SF în viziune proprie), iar adepţii ei din prezent şi viitor, precum şi alte elemente specifice, de identitate poetică sunt pe punctul de a crea ceea ce numim „o şcoală”. Limbajul poetului dovedeşte o frecventare permanentă şi conştientă a ştiinţei, literaturii şi arte SF, într-o încercare de a decodifica miturile originii stelare a omului. ( R. Charroux, Erich von Daniken)...

Un loc câştigat în evoluţia poeziei, un posibil viitor al acesteia”

TIT-LIVIU POP

„Versul 361 devenit celebru, din Ars Poetica, ut pictura poesis –îşi va afla ( mai ales din secolul al XIX-lea ) formulări parafrazate, potrivite (şi ilustrând) altfel de arte poetice, decât cea devenită clasică, a lui Horaţiu. Astfel, Verlaine propunea o apropiere de muzică (ut musica poesis): „de la musique avant toute chose!” spunea el. La rândul său, Ion Barbu, reprezentant al ermetismului românesc, propunea o apropiere a poeziei de geometrie: ut geometria poesis. Credeam că parafrazarea artei poetice horaţiene se va opri aici. Iată însă că Alexandru-Cristian Miloş ... descoperă şi impune o posibilă apropiere a poeziei de astronomie: ut astronomia poesis...experimentul practicat de către Alexandru-Cristian Miloş are şansa de a dăinui, cu atâ mai mult cu cât iniţiatorul lui este, adevărat, miruit cu har.”

SIMION BĂRBULESCU

„Poeia lui Miloş, recurge, astfel, la marile teme ale lirismului dintodeauna ( timpul, iubirea, sacrul, etc) pe care le transcrie fără dificultate, într-un cod personal...”

IULIAN BOLDEA

„Membru fantast în trei Academii de ştiinţe poeticeşti, Alexandru-Cristian Miloş – este unul dintre, alături de alţii, Cavalerii recuceririi Epicului, dar care, culmea, nu vine din ieri, ci din mâine, din mileniul viitor şi nu din spaţiul tradiţiei, ci din cel al invenţiei (SF), cu platoşe electrice şi halebarde electronice, călare pe cai fantastici (în V), pentru a lupta cu păgâna metaforă a liricii prea pământene. Dă impresia a fi deocamdată singur, dar nu e aşa, Cruciada se ridică, evident într-o tăcere Cosmică”

VALENTIN TASCU

„Un temerar al secolului XXI... Am senzaţia că ne aflăm în faţa unei literaturi limită, care deocamdată rezistă, dar oare omul sfârşitului de mileniu supus dezastrelor de tot felul este pregătit să primească o astfel de literatură?”

RODICA OPREANU

„Într-un stil prozaic şi vizionar (un nou experiment?!) poetul într-un Univers robotizat şi computerizat apropiindu-se astfel de neoavangardele culturale preocupate şi ele de artele mediatice ( televiziunea, cibernetica, etc), manifestând o predispoziţie certă spre SF-izarea poeziei...”

RODICA MUREŞAN

„Fapt de domeniul ştiinţifico-fantaqsticului, Bistriţa a dat naştere, după cum ştim, în mileniul trecut, tradiţionalistului Coşbuc, şi în mileniul acesta, unui supermodernist numit Alexandru-Cristian Miloş.”

AMALIA VOICU

„Stilul poetic e dens şi patetic, ceva asemănător unor PSALMI ai unor religii astrale, nemaivăzute.”

FLORIN CONTREA

„Alexandru-Cristian Miloş e binecunoscut pentru tendinţa sa de a scrie poezie SF.. Dintr-o anumită perspectivă, însuşi LUCEAFĂRUL eminescian ar putea fi considerat poezie SF, ca şi unele dintre textele lui Leonid Dimov sau Mircea Cărtărescu...

Ei bine, autorul scrie folosind concepte din ştiinţăşi în special din astronomie, planete, galaxie, sistem solar, stele, teoria Big-Bang, extratereştri şi chiar ADN-extraterestru, precum şi nume de savanţi şi scriitori ce s-au ocupat cu anticipaţia ştiinţifică, e drept fără a o ridica până la radiaţia poeziei, ca Jules Verne, Asimov, Sagan, etc...

Tonul poetului este unul al marilor exaltări care chiamă fraţii tereştri şi extratereştri la o comuniune totală şi la cucerirea tuturor misterelor Cosmosului...”

HORIA GÂRBEA

„Scriitorul Al. C. Miloş încearcă în cartea sa de istorii galactice „Filosofii Siderale” –Rescrierea Istoriei Adevărate a Terrei şi a Terrienilor în legături –asociaţii reale-după Tăbliţele de la Sumer – cu Civilizaţii Extraterestre Galactice vizitând, în urmă cu mii de ani, aterizând cu nave spaţiale pe Pământ şi creând prin inginerii genetice – Umanitatea.”

ION HOBANA

REFERINŢE CRITICE:

N. Manolescu-Romania Literară nr. 35/1987 ; Gh. Grigurcu-Poesis nr.6/2001; Laurenţiu Ulici-România Liberă nr. 1237/1994; Alex Ştefănescu-România Literară nr.18/1994; N. Prelipceanu-România Liberă nr.1655/1995; Mircea A. Diaconu- Convorbiri Literare nr.8/1997; Al. Pintescu-Poesis nr.7-8/1997; Horia Gârbea-Luceafărul nr.31/2008; Iulian Boldea-Vatra nr. 283/1994; Ion Arieşeanu- Orrizont nr.12/2002; S. Bărbulescu-Convorbiri Literare nr.6/2001; Adrian Ţion-Steaua nr. 4-5-6/1997; Dan Giosu-Timpul nr.6/1997; Amalia Voicu-Poezia nr.1/2003; Valeriu Stancu-Revista Română nr. 4/1997; Florin Contrea-Anotimpuri Literare nr.57/2007; Petru Scutelnicu-Ateneu nr.10/2002; Rodica Mureşan-Luceafărul nr. 30/1999; Teohar Mihadaş-Steaua nr. 9/1994.

Comentarii

23/09/11 09:07

Domnule Miloş, vă doresc o viţă lungă şi împlinită. Şi cît mai multe cărţi.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]