LANSAREA UNEI CĂRŢI DEOSEBITE

Vineri, 5 iunie 2009, la Casa Cărţii "Nicolae Steinhardt" din Bistriţa, a fot lansată o carte deosebită: "Summa Theologica" de Toma de Aquino, apărută într-un prim volum la Editura "Polirom", urmând ca şi celelalte tomuri să fie tipărite de către editura ieşeană.

Cunoscută şi sub denumirea de „Summa Theologiae”, această carte a fost scrisă în secolul al XIII-lea de către călugărul Toma din Aquino şi a devenit cea mai cunoscută şi consultată lucrare religioasă, după Biblie.

"Summa Theologica" este o variantă întregită a unei lucrări anterioare, întitulată „Summa Contra Gentiles”, a lui Toma de Aquino şi a fost concepută ca un manual pentru începătorii în studiul teologic şi cuprinde o expunere enciclopedică, sistematică şi sintetică a problemelor teologice, globale, ale vremii. Cartea este renumită prin prezentarea celor cinci argumente prin care poate fi probată existenţa lui Dumnezeu: este primul motor al lumii (agentul imobil al mişcării universale); este cauza eficientă a lumii (cauza primordială); este necesitatea care fiinţează dincolo de lucrurile contingente; este binele şi adevărul absolut, perfecţiunea pură; este finalitatea a tot ce există (oferă scop tuturor fiinţelor). Opţiunea lui Toma de Aquino pentru Aristotel, deschisă încă din tinereţe de către maestrul său Albertus Magnus, a fost hotărâtoare, determinându-l la interpretarea corectă a textelor. Esenţa filosofiei tomiste constă în problema stabilirii unui acord între raţiune şi credinţă.

Organizarea lansării la Bistriţa, a primului volum din "Summa Theologica", a fost realizată de "Aletheia" şi Fundaţia "Societatea de Concerte", având ca amfitrioni pe directorii celor două instituţii, Virgil Raţiu şi Gavril Ţărmure. Prezentarea cărţii a făcut obiectul uneor adevărate disertaţii susţinute de către dr. Alexander Baumgarten (coordonatorul traducerii din latină) şi lect. dr. Andrei Bereschi, amândoi de la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca.

Andrei Bereschi şi-a început discursul prin a-i da dreptate antevorbitorului său, Gavril Ţărmure, în privinţa marii valori a acestei cărţi, arătând că ea ar fi trebuit să fie de multă vreme tradusă şi în limba română, după cum s-a întâmplat, în mai multe rânduri, în ţările occidentale cu mari culturi, deşi coordonatorul traducerii acesteia a subliniat greutatea accesării textului latin, în paralel cu dificultatea adaptării lui în limba română.

Alexander Baumgarten este de aceeaşi părere că "Summa theologica" ar fi trebuit tradusă, la noi, odată cu "Şcoala Ardeleană", când ar fi fost cel mai potrivit moment care să favorizeze formarea adevăratului limbaj filosofic românesc, care s-a realizat abia începând cu secolului al XX-lea, un aport deosebit având, mai târziu, Constantin Noica, utilizator al cuvintelor specifice limbii române.

Evenimentul petrecut vinerea trecută, la Casa Cărţii "Nicolae Steinhardt" din Bistriţa, a fost unul de excepţie, la care au participat, din păcate, prea puţini dintre numeroşii specialişti în materie, desigur interesaţi.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]