Lechinţa în actualitate. Proiecte în derulare

Decolmatarea Văii Lechinţei, după 45 de ani

          Prin anul 1970, după inundaţiile din luna mai, a fost efectuată întâia lucrare de anvergură ce viza decolmatarea văii ce traversează comuna Lechinţa. De atunci, nu s-a mai intervenit în niciun fel, doar vegetaţia a fost distrusă. În acest an, în intravilanul Lechinţei au început lucrările, utilaje grele acţionează pentru decolmatarea şi curăţarea văii. În colaborare cu administraţiile din comunele Sânmihaiu de Câmpie şi Miceştii de Câmpie s-a lucrat, în anii precedenţi, pentru decolmatarea văii în extravilanul acestor comune. În prezent, cum ne spunea primarul Romeo Florina, valea va fi curăţată pe aproape 2 km, lucrarea va continua şi în etxravilan, până la confluenţa cu Valea Dipşei, pe o lungime de 2,5 km. Important este, ne spunea edilul comunei, menţinerea curată a zonei, în acest sens cetăţenii au un rol important.

 

Intabularea gratuită a terenurilor

          E un demers al primarului Romeo Florian, benefic pentru cetăţeni, pentru ca toate terenurile proprietate să fie cadastrate şi, în final, intabulate în mod gratuit. În acest sens, de câteva luni, firma ce a câştigat licitaţia, prin specialiştii ei, sunt prezenţi în fiecare din satele comunei, măsurând, în primul rând, terenurile intravilane. După ce experinţii în domeniu ai firmei patronate de Timotei Filimon au măsurat intravilanul tuturor terenurilor din satele: Lechinţa, Ţigău, Sâniacob, Chiraleş, Vermeş, Sângeorzu Nou şi Bungard, s-a trecut la „fişarea" şi înregistrarea fiecărei suprafeţe de teren. În acest sens, Primăria Lechinţa a pus la dispoziţia specialiştilor şi a cetăţenilor interesaţi o sală specială unde, zilnic, expertul în cadastru-topometrie verifică actele de proprietate ale fiecăruia. Domnişoara Paula Nechifor, experta de la Lechinţa, foarte competentă în domeniu, amabilă şi cu o mare disponibilitate pentru dialog, este prezentă zi de zi, până la finalizarea lucrării. Datorită complexităţii şi a volumului mare de lucru, a numărului considerabil de proprietari, a fost suplimentat personalul de specialitate în aşa fel încât termenul stabilit pentru finalizarea lucrării să fie respectat.

 

Căminul Cultural din Sâniacob, racordat la reţeaua electrică

          Cetăţenii din satul Sâniacob se pot mândri acum că au un Cămin Cultural modern, funcţional, cu toate dotările necesare desfăşurării normale a activităţii social-culturale. Firma lui Zoli, ce are la activ şi alte obiective social-culturale, a executat lucrări de cea mai bună calitate. Zilele trecute, edificiul a fost racordat la reţeaua electrică. Urmează doar tăierea panglicii şi, vorba unui consilier local, „să ne aşteptăm la activităţi pe măsura condiţiilor create şi să-l păstrăm în stare bună în continuare".

 

Şi prin Ţigău va veni asfaltul

          Am mai relatat în paginile cotidianului nostru că prin satul Ţigău drumul comunal Chiraleş – Ţigău – Sâniacob a fost modernizat, asfaltat. Recent, a fost dat în folosinţă şi un drum agricol asfaltat care pleacă din zona fântânii de pe judeţeanul Hernia – Lechinţa (izvor acum secat, fără apă), trecea prin Cofenberg, pe lângă podgoriile renumiţilor viticultori Adrian Botiş şi Veluţ Mureşan, trece prin Ţigău, pe la Pavel şi ajunge la Chiraleş. Dacă această porţiune de drum, este vorba de drumul agricol, este asfaltat, în schimb, porţiunea ce traversează o parte a satului Ţigău nu este modernizată. Primarul Romeo Florian ne asigură că, după licitaţie, vor începe demersurile pentru asfaltarea şi a acestei porţiuni. Referitor la drumurile din comună, să mai precizăm, după cum ne-a declarat primarul, că anul viitor va fi asfaltat drumul sătesc „Dorhoi" din satul Chiraleş şi vor începe lucrările la drumul judeţean Chiraleş – Feleac – Nuşeni.

 

Producţii record la struguri – 25 tone/ha

          Da, nu este nicio exagerare. Nu sunt producţiile record (exagerate) din vremea revoluţiei agrare, ci şi sunt producţii reale, obţinute de viticultorii lechinţeni. 25 tone la strugurii negri, 16 tone la cei albi. În top se află viticultorii: Adrian Botiş, Veluţ Mureşan, familia Ferencz, italianul din Sâniacob şi prof. Neamţu. Vom avea un vin de calitate şi îndestulător, ne asigură viticultorii lechinţeni. Şi la mere avem producţii foarte bune, pe primele locuri situându-se domnul Chira Junior şi Emil Paşca.

 

 Sărbătoare la Bisericuţa de lemn din Ţigău

          De mai bine de 300 de ani, clopotele bisericuţei de lemn din Ţigău îi cheamă pe credincioşi la rugăciune, la întâlnirea cu Mântuitorul Iisus Hristos, îi cheamă să se adape din bucuria cuvântului duhovnicesc rostit de preotul paroh.

          Biserica din Ţigău, declarată monument istoric, este datată din anul 1706 şi a rămas în picioare în pofida vremurilor, uneori neprielnice, datorită credincioşilor de aici, foarte puţini la număr, doar 22 de familii, şi a păstorului lor sufletesc care a ştiut şi ştie, deşi este o Filie a Parohiei Ortodoxe Chiraleş, să menţină trează credinţa strămoşească. În ultimii ani, bisericuţa de lemn din Ţigău a fost supusă unui amplu proces de restaurare şi modernizare, valoarea lucrărilor depăşind, la vremea respectivă, peste 800.000 lei.

          Duminică, 14 octombrie, a fost o adevărată sărbătoare şi aceasta pentru că s-a săvârşit Dumnezeiasca şi Sfânta Liturghie în ziua cinstirii ocrotitoarei lăcaşului de rugăciune, Cuvioara Parascheva. În fiecare an, credincioşii de aici ştiu să o cinstească în mod cu totul deosebit pe ocrotitoarea satului, biserica având hramul Sfintei şi Cuvioasei Parascheva. De dimineaţă, credincioşii, mulţi în vârstă, au urcat sus în deal, la biserică, să se întâlnească cu tânăra cuprinsă de râvnă pentru slujirea lui Dumnezeu (Cuvioara Parascheva), să asculte cuvântul preotului Horaţiu Mureşan, cel care s-a îngrijit ca sfântul lăcaş să rămână peste ani un monument istoric ortodox. După ample lucrări de restaurare, aici a venit să binecuvânteze strădania meşterilor şi deopotrivă a credincioşilor Mitropolitul Andrei al Ardealului, ziua aceea devenind o sărbătoare pentru enoriaşi, spre mândria şi bucuria acestora. În zi de hram, biserica a fost plină, iar cuvântul rostit pe înţelesul tuturor de preotul Horaţiu a adus multă bucurie duhovnicească în inimile celor prezenţi. S-a reamintit că Sfânta Parascheva iubea rugăciunea, atât acasă, cât mai ales la biserică. Era milostivă faţă de săraci şi căuta mereu să-i ajute, schimbându-şi adeseori chiar şi hainele cele mai bune cu cele ale săracilor. Părinţii o mustrau pentru îndelungatele ei rugăciuni, cât şi pentru multele ei milostenii, de asemenea pentru retragerea de la petrecerile lumeşti şi evitarea prieteniilor cu tinerii de vârsta ei. Minunile săvârşite de moaştele Cuvioasei Parascheva fac ca, an de an, sute de mii de credincioşi să meargă în procesiune la Iaşi, iar alţii să se roage în bisericile cu acest hram, aşa cum este şi cea de la Ţigău.

          După Sfânta Liturghie, în curtea bisericii străjuită de pomi fructiferi, care-şi mai arată roadele, a avut loc o agapă frăţească, o liturghie după liturghie. Localnicii, bucuroşi de oaspeţi, au fost doritori să le ofere din bunătăţile locale – cozonaci, plăcintă cu brânză, prăjituri, băuturi răcoritoare şi vinul din producţie proprie. S-au bucurat împreună, în mijlocul lor aflându-se preotul Horaţiu, fătul Ioan Baba şi Ioan Iuşan, trecuţi de 85 de ani, familiile Cornea, Pop, Baba, Hangan, Iuşan, Petraş, Marţian, Puian şi ceilalţi care au fost împreună în această zi de hram.

          A fost o sărbătoare duhovnicească, enoriaşii din Ţigău cinstindu-şi cum se cuvine pe ocrotitoarea lor, Cuvioasa Parascheva.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]