Legalitate, responsabilitate şi profesionalism la U.C.G.N. (36)

În micul nostru „parlament” grăniceresc convocat în sesiunea anuală a avut loc formarea noului „guvern” pentru 4 ani, care s-a desfăşurat în „capitala” Năsăud.
După cum au mai fost informaţii cititorii „Răsunetului”, constituirea organelor executive ale Uniunii, a fost punctul 7 din ordinea de zi pe data de 30 aprilie 2014. Adunarea generală a fost întrunită în sesiune nu întocmai în spiritul şi litera Statutului UCGN.
Procedând la formarea Consiliului director, conform Ordonanţei nr. 26/2000, în prealabil a fost ales preşedintele. Aici este de observat că nu consună întocmai legii; se impun modificări ale Statutului. Bunăoară, preşedintele nu este a Uniunii, el este al Consiliului director. Şi nici nu poate avea dublă preşedinţie: a Uniunii şi a Consiliului. Dar s-a mers în continuarea celorlalte desemnări a organelor operative şi a practicii de peste 20 de ani, când nici nu exista o lege clară în materie. Fireşte că trebuie rezolvată problema şi la nivel de a statuta în domeniile unde are aplicaţiune amintita ordonanţă. Nu mult se va întârzia limpezirea ei, dimpreună cu alte rigori impuse pentru legalitate.
Aşadar, s-a început cu propunerile pentru preşedintele UCGN. Din cei doi candidaţi mai multe voturi, 26 din cele exprimate, le-a obţinut primarul Gheorghe Onul din Salva şi a fost declarat preşedinte ales pentru o perioadă de 4 ani. Un număr de 14 voturi a obţinut scriitoarea şi ziarista Florica Dura, reprezentantă a satului Sântioana. Precizez că fiecare localitate fostă grănicerească, din cele 44 care compun adunarea generală, are dreptul la 1 vot. Atât reprezentativ, cât şi a drepturilor şi obligaţiilor, există de când s-a înfiinţat grănicerimea o deplină egalitate raportată la masa de bunuri care au constituit Fondurile şcolare, de stipendii... şi cu deosebire în ce priveşte succesiunea şi moştenirea, ca proprietate indiviză, pentru urmaşi. Înaintaşii noştri atât în timpul duratei Regimentului II român, a Districtului militar grăniceresc (1762-1851), cât şi pe durata Districtului autonom civil şi succesorii lor, de câteva generaţii, au fost oameni drepţi, corecţi şi legali în toate, respectuoşi şi excelenţi administratori a valorilor materiale până la ultimul „galben”, dar şi a valorilor intelectuale şi culturale. Iar normele de drept au făcut parte din patrimoniul legislaţiei europene (codul civil austriac), a cutumelor locului şi a tradiţiilor legale şi umanitare. Subliniez această mare zestre ce ne revine şi ne-a apărat şi ne va apăra de vandalismele ce se revarsă uneori peste noi de neoameni.
A fost ales apoi Consiliul director, în următoarea componenţă:
Preşedinte – primar Gheorghe Onul, din Salva;
Vicepreşedinte – profesor Gheorghe Pleş, din Năsăud;
Secretar – profesor Ioan Radu Nistor, din Năsăud;
Membri reprezentând:
- Primar Mircea Romocea, Năsăud;
- Primar Ion Pop, Leşu;
- Profesor Radu Cârcu, Sângeorz-Băi;
- Grigore Cifor, Nepos;
- Inginer silvic Gheorghe Ganea, Telciu;
- Fermier individual Ovidiu Băloi, Aluniş;
- Tehnician Viorel Roşu, Mocod;
- Viceprimar Ioan Todoran, Gledin;
- Scriitoarea Florica Dura, Sântioana;
- Preot Ioan Platon, Rusu Bârgăului;
- Profesor Dorel Coc, Năsăud;
- Profesor Ioan Pop, Rodna;
- Primar Ioan Crişan, Prundu Bârgăului;
- Inginer silvic Pupeză Luca, Bichigiu.
Alături de cei 17 care compun totalitatea activă a Consiliului, în baza Statutului, art. 34, este şi preşedintele de onoare ales pe viaţă, având vot consultativ. Participarea lui este de drept şi participă absolut la toate şedinţele organului respectiv. Cum această onoare şi atribuţie mi-a revenit ca iniţiator şi fondator unic, o să fac aici doar câteva precizări din multele jonglerii cu această demnitate pe parcursul sfertului de secol de când mi-a fost acordată. Nu de o adunare a Uniunii sau a Consiliului director, ci direct de mulţimea aceea numeroasă adunată la sfinţirea troiţei eroilor pe câmpul Mocirla de la Salva, care a apreciat şi răsplătit uriaşa activitate pentru grănicerism. Iar în aceeaşi zi, adunarea satelor grănicereşti la Căminul Cultural din Salva a confirmat acordarea calităţii de preşedinte de onoare pe viaţă, pentru cât scrisesem despre urmaşii grănicerilor, câte drumuri la parlament şi guvern în Bucureşti (unele cu I. Nistor) şi că convocasem adunarea populară a satelor la Salva, unde, cuvântând la inaugurarea troiţei, le-am propus şi s-a înfiinţat organizaţia celor 44 de comune sub numele de Federaţia Grănicerilor. I s-a dat alt nume sub care s-a înregistrat şi îl are şi în prezent; printr-un joc murdar a altei conduceri şi cu false nume în calitate de fondatori, secretarul comitetului s-a dat preşedinte şi a început o istorie a cărei oprire a fost în fundătura „căpuşa”. De când s-au corectat gravele erori şi în Statut calitatea de preşedinte e corect legalizată, nu e însă corect tratată, ci mai mult exploatată profesional: chemat la şedinţe doar când au nevoie. Nici nu a trecut o lună de la alegeri şi la prima şedinţă a executivului, solicitat atunci la adunare, chiar rugat să particip că e nevoie de prezenţa mea.
După o săptămână am aflat că se ţinuse misterioasa şedinţă încununată cu ilegalităţi şi abuzuri.

Preşedinte de Onoare al UCGN
Prof. dr. Teodor Tanco