Liviu Rebreanu la Miercurea Ciuc

Atestat documentar în anul 1558, luând denumirea târgurilor săptămânale de miercurea, oraşul de pe Mureş este cunoscut de-a lungul istoriei ca o fortificație dacică având ca documentație săpăturile arheologice de la Jigodin, cu trimiteri de prin secolul I.
Această zonă a fost cutreierată de scriitorul Liviu Rebreanu, căutând locul în care fratele său Emil, al cincilea dintre cei paisprezece copii ai dascălului chiuzan Vasile Rebreanu, şi-a găsit sfârşitul prin spânzurare. După un an de luptă în Rusia şi în Galiția, cât şi pe frontul italian, a fost transferat pe frontul românesc în toamna anului 1917. Aici a auzit chemarea secretă din sufletele fraților săi şoptindu-i de dincolo de tranşee.
A încercat să fie alături de românii lui dragi traversând frontul către partea română, în noaptea de 10-11 mai 1917. A fost prins de o patrulă de ofițeri imperiali şi judecat de curtea marțială a Brigăzii 16 Honvezi, în data de 12-13 mai, pentru acuzațiile de dezertare şi spionaj. A fost degradat şi condamnat la moarte prin spânzurare.
Mişcat de acest tragic eveniment, scriitorul a pornit în căutarea locului unde îşi doarme somnul de veci bunul său frate, cu care a corespondat pe tot parcursul evenimentelor de pe front. A găsit urmele măcelului şi cu ajutorul groparului din sat a găsit mormântul. Într-o groapă comună a încercat identificarea fratelui, având un semn după care se ghida – lipsa unei fălăngi de la un deget de la mână.
Identificarea fratelui, l-a orientat pe scriitor spre imortalizarea faptelor scriind romanul ,,Pădurea spânzuraților”, tratând oameni obişnuiți aflați în situații neobişnuite. Ideea scrierii romanului a încolțit în sufletul scriitorului încă de la sfârşitul anului 1918, când un prieten i-a arătat o fotografie ce reprezenta o pădure plină cu cehi spânzurați în spatele frontului austriac din Italia. În roman, Emil Rebreanu este reprezentat de Virgil Bologa, nume luat de scriitor dintr-o listă lungă de nume româneşti sonore, după cum i-ar fi mărturisit Rebreanu medicului Lucian Valeriu, Bologa provenind de la preşedintele ASTREI din perioada 1875-1877, Iacob Bologa.
La 2 octombrie 1921, scriitorul a fost prezent la exhumarea rămăşițelor pământeşti ale fratelui său şi reînhumarea lor pe pământul fostului Vechi Regat Român, peste pârâul care fusese granița de la Ghimeş la Palanca, la granița cu județul Harghita. Reînhumarea a avut loc într-un cadru oficial, cu concursul societății ,,Monumentele eroilor căzuți în război”.
În amintirea acestor locuri cutreierate de fratele său, scriitorul şi-a edificat cu sprijinul constructorului de suflete, medicul Gheorghe Traian Dascăl, un locşor permanent în fața Şcolii Gimnaziale ce-i poartă numele, o şcoală impunătoare ca şi opera patronului ei, o şcoală bine dotată, cu un colectiv didactic putenic şi bine sudat, cu elevi mulți, harnici şi talentați în povestiri şi recitări cu un limbaj literar cursiv şi curat, ceea ce le asigură tot confortul de a visa spre marile spirite ale literaturii române.
Cred în tânăra generație de la această unitate şcolară, cred în colectivul didactic, cred în Despărțământul ASTRA – Harghita – Covasna, inițiatorii manifestării culturale de mare amploare de la Miercurea Ciuc, cred în organismele locale şi județene, a prefecturii, capabili de a duce mai departe o moştenire de la daci lăsată, sporindu-i zi de zi valoarea, diversificând-o într-o adaptare continuă la ritmurile vieții de zi cu zi.
Sâmbătă, 11 iunie 2016, în fața şcolii, lume multă, copiii şi dascălii în frumoase costume populare au întâmpinat oaspeții cu flori, ecusoane şi o mapă cu documentele adunării. Alături de astriştii locali au fost prezente şi delegații din țară: Mureş, Sibiu, Săcele, Bacău, Năsăud - care a avut cea mai numeroasă delegație spre a-l însoți pe Liviu Rebreanu în noua lui casă, delegație compusă din: Ioan Seni, Floarea Pleş, Lucreția Mititean, Ioan Mititean, Mircea Daroşi, Rodica Fercana, Leon Catarig şi mecena Năsăudului, medicul Gheorghe Traian Dascăl, donatorul bustului, care a rostit în plen o amplă cuvântare de cinstire a istoriei şi păstrarea tradițiilor străbune de credință şi neam.
Două eleve în costume populare şi cele două directoare au dezvelit bustul, urmând o ceremonie religioasă oficiată de preoții din localitate. A urmat cuvântul gazdelor, prefectului, directorului şcolii, Carmen Miron, reprezentanților Despărțământului ASTRA Harghita – Covasna: Luminița Cornea, Ion Lăcătuş şi Constantin Costea, inițiatorul manifestării şi preşedintele Astrei Centrale prof. univ. dr. Dumitru Acu. A urmat un spectacol minunat oferit de elevii şcolii, după care s-a desfăşurat Sesiunea de comunicări ştiințifice şi lansarea volumului aniversar – ASTRA – Rediviva 20. S-a adus în prim plan romancierul şi academicianul năsăudean LIVIU REBREANU prin comunicarea cu tema „Primul război mondial reflectat în opera lui Liviu Rebreanu”, cât şi prin intervenția scriitorului năsăudean Ioan Mititean, care a donat şcolii cartea cu nr. 19 din colecţia „În vârful peniţei” intitulată „Şcoala românească într-o concepție nouă”, citind un pasaj de la pagina 150 din materialul intitulat ,,Învățământul şi educația în concepția lui Liviu Rebreanu”, referitor la destinul dascălului de țară, în care a găsit soluții pentru păstrarea identității noastre naționale. „Cunosc îndeosebi pe învățătorul din Ardeal, deoarece eu însumi sunt fiu de învățător. Ştiu că un învățător poate schimba fața unui sat – bineînțeles când voieşte. Învățătorul român are o mare putere de convingere. De el şi numai de el depinde emanciparea, culturalizarea țăranilor, atât de necesară la noi. Învățătorul este, de fapt, un stâlp spiritual al satului şi, dacă fiecare ar fi mai puțin egoist şi mai mult conştient de ceea ce cere țara de la el, ar trebui să-şi ia misiunea în serios.”
Profesorul Ioan Seni, preşedintele Asociațiunii Culturale Transilvane a făcut schimb de cărți cu gazdele şi a prezentat câteva idei din cartea academicienilor, valorificând discursul scriitorului la primirea în Academie - „Laudă țăranului român”.
Poeta de pe Fiad, Rodica Fercana a citit din poeziile sale dedicate romancierului:
„Rebreanu - romancier monumental
Din pleiada marilor creatori
Ai lăsat spiritul tău universal
Moştenire nației române,
Rubin lucitor între atâtea valori.”