Lupta familiei Monda pentru biserică, şcoală şi naţiune

A apărut recent, la prestigioasa editură Presa Universitară Clujeană, Seria Valea Bârgăului. Documente. Istorie. Mărturii, cu sprijinul Primăriei Bistrița Bârgăului, o valoroasă carte document, semnată de prof. Dr. Mircea Gelu Buta și prof. Dr. Adrian Onofreiu, întitulată : Bistrița Bârgăului. Lupta familiei Monda pentru biserică, şcoală şi naţiune
Esența acestei minunate și bine documentate cărți, o reprezintă decrierea bătăliei pentru obținerea de noi fonduri, necesare construirii bisericii din Bistrița Bârgăului și reușita, în final, a acestei acțiuni, o binemeritată cinste și mândrie a comunei.
Dar de unde oare se mai puteau strânge bani, într-o vreme de criză a perioadei interbelice, când eparhia, comunitatea și enoriașii nu mai aveau posibilitățile necesare? Soluția rămânea doar Direcția Regională Silvică Bistrița, administratoarea pădurilor celor 44 de comune grănicerești, care se angajează, public, să achite datoriile comunei Bistrița Bârgăului, pentru biserica din sat și mănăstirea de la Piatra Fântânelelor.
Și iată cum istoria se repetă și pe Valea Bârgăului, unde și astăzi principala sursă de venit o reprezintă aurul verde, această valută forte a bârgăuanilor.
Între personajele cărții, angajate în această nobilă bătălie de construcție a bisericii, se detașează pr. prof. Andrei Buzdug, care face demersuri pentru obținerea împrumutului acordat Parohiei Bistrița Bârgăului, apelând la Episcopul Nicolae Ivan, iar împreună cu pr. paroh Aurel Monda, cel mai aprig luptător al acestei cauze, cer ajutor ing. Grapini din Bistrița, care intervine la București, pentru un împrumut pe 20 de ani, cu dobânzi reduse.
La o conferință preoțească a tractului Bistriței, organizată în 26 aprilie 1931, la Borgo-Bistrița, la care protopopul-stavrofor Grigore Pletosu nu s-a putut deplasa „din cauza bătrâneței”, lucrările au fost conduse de pr. Victor Mureșan, iar Sfânta Liturghie a fost săvârșită de pr. prof. dr. Andrei Buzdug, care „i-a îndemnat și îmbărbătat pe parohieni să termine înălțătoarea biserică ce-și înalță spre cer frumoasele turle”. Această zi a fost un adevărat colocviu religios, în care au fost susținute comunicări despre : „Cultul icoanelor în Biserica Ortodoxă Română, istoricul și diferențele față de alte culte”, rostită de pr. Victor Susa, „Învierea lui Hristos, simbolul și garanția învierii noastre”, ținută de pr. Teodor Ciuruș, ”Cum se poate justifica principiul național în biserică, pe baza Sfintei Scripturi”, susținută de preoții M. Georgiu, V. Susa și Teodor Ciuruș, precum și cuvântarea despre ”Viața și activitatea Sf. Mucenic Gheorghe și organizarea tineretului”, prezentată de pr. Augustin Pop (cel care va deveni în 1944 martirul supraviețuitor al mascrului hortyst de la poalele Heniului), cărora pr. paroh Aurel Monda le-a adus mulțumiri.
Apoi preoții I. Buzdug, A. Flămând, Teodor Ciuruș, au făcut un apel la credincioși, autorități comunale, prezenți fiind primarul Șt. Pavel și secretarul Augustin Lolici, solicitând „încasarea aruncului pentru biserici”.
Episcopul Nicolae Ivan îi transmite preotului Aurel Monda acordarea împrumutului de 200.000 lei, din partea Episcopiei Clujului, către parohia Borgo-Bistrița, condiționat de răspunderea personală a lui Aurel Monda, care să gireze „cu salariul lui întreg de paroh, cu începere din 1 august 1931, și cu averea lui mobilă și imobilă pe care, în caz de nevoie, ne va da dreptul să o întabulăm”. Propunerea este discutată în ședința extraordinară a consiliului parohial din 9 august 1931, în prezența asesorului consistorial Vasile Sava, parohului Aurel Monda și a membrilor: Gavril Cott, Anton Cerceja, Niculai Sărețan, Ion Moișan al Tomii, Grigore Beșa, Ștefan Ciurea, Mihai Purcil, Leon Someșan, Constantin Cerceja, Vasile Hăngan, Macedon Țigăroi, Petre Laba, Andrei Ghițan și Ion Țarcă. Consiliul hotărăște darea „în întreprindere parțială”, iar „parohia să deie toate cărăușiile de la gară și prundișul”.
Deputatul Victor Moldovan, personalitate politică deosebită, care va fi declarat Cetățean de onoare al comunei Prundu Bârgăului, dar și Constantin Pavel, devenit și el, post-mortem, Cetățean de onoare al comunelor Prundu Bârgăului și Bistrița Bârgăului, l-au sprijinit foarte mult pe preotul Aurel Monda în acțiunile sale binefăcătoare.
Situația materială era foarte grea, funcționarii erau neplătiți din mai 1930, era o perioadă de criză economică, iar împrumuturile erau greu de acoperit. Preotul Aurel Monda revine cu solicitări la Consiliul Eparhial Cluj, pentru împrumutul la care se aplicau dobânzi foarte mari din partea băncilor (30%), solicitând recalcularea acestora.
Firma constructoare „Elena Preda & Sasu”, care nu a timbrat chitanțele predate bisericii, promite, în fața notarului Ioan Suceavă, achitarea la Percepția Bistrița, fără a mai urma procese. Urmează totuși un litigiu între Parohia Borgo-Bistrița și firma constructoare, final în care decontul lucrărilor, conform Dr. Leo Bohățiel, nu este aprobat. Intervine pr. Aurel Monda, care înaintează un tabel cu numeroșii debitori la bănci
Au loc și o serie de incidente, cum este cel din 21 iunie 1925, între dr Vasile Pahone și pr. Aurel Monda, care este amenințat „Las că-ți arăt eu ție” – întâmplare comentată de PS Nicolae Ivan, care nu-l delegase pe Vasile Pahone.
Pr. Aurel Monda, consilierii Gavril Cott, Șt. Ciurea și Aug. Lolici, încearcă să-l convingă pe directorul Victor Precup, al Direcției Silvice Bistrița, pentru „a da din banii ce are comuna politică de a primi din tangentă, ca astfel să poată fi ajutată biserica”. Av. Tudor Dan, președintele Societății „Regna”, răspunde pozitiv, susținând că va urma o vânzare a pădurilor, care să gireze împrumutul bancar necesar bisericii din Borgo-Bistrița.
După multe lupte, purtate în primul rând de familia Monda, ajutată de prefectul Dumitru Nacu, senatorul Nicolae Bejan, av. Tudor Dan, ca mediatori, susținută și de senatorul Atanasie Bejan și în mod deosebit de către Constantin Pavel, și chiar prin donații proprii ale enoriașilor, cum este menționat cazul lui Chifor Rus, eforturile pentrut salvarea averilor bisericești au dat roade și biserica din Bistrița Bârgăului a fost finalizată. În marea lor majoritate, banii necesari au provenit tot de la pădure, aurul adevărat al bârgăuanilor.
Eforturile pentru finalizarea lucrărilor la biserica ortodoxă din Bistrița Bârgăului, s-au datorat în cea mai mare parte familiei Monda și s-au realizat prin tenacitatea regretatului preot paroh Aurel Monda, care a slujit biserica 28 de ani, decedând, la vârsta de numai 54 de ani, în 12 decembrie 1937.
După trecerea în veșnicie a acestui devotat slujitor al bisericii, parohia din Bistrița Bârgăului a fost preluată de pr. Ioan Suciu, venit de la Cușma, un om deosebit, pe care l-am cunoscut în copilărie, preoteasa Suciu fiindu-mi educatoare la grădinița din Prundu Bârgăului.
Rezolvarea problemelor obștești, a școlii și parohiei Bistrița-Bârgăului, dar și a formării unor elite intelecuale, nu avea sorți de izbândă fără investiția economică din fondurile grănicerești, un advărat motor al dezvoltării.
Cartea semnată de prof. Dr. Mircea Gelu Buta și dr. Adrian Onofreiu este bine structurată, începe cu un argument, tratează bogata moștenire spirituală a Văii Bârgăului, aduce detalii și prim planuri ale membrilor familiei Mondeștilor, între care, părintele protopop, fost la început și învățător, Simion Monda, fiu al diacului Ioan Pavel, frate cu popa Vasile Pavel, cel care a scris prima monografie a comunei Borgo-Bistrița, ascendenții popa Luca Pavel, fiul lui Maxîm Pavel, Popa Vasile Pavăl, căsătorit cu Ileana, fiica pr. Iacob Buzdug din Rusu Bârgăului, având ca fiu pe Șt. Pavel și nepoți: tenorul Constantin Pavel, medicul Gh. Pavel, toți la un loc formând consistentul nucleu din care au evoluat întregi și valoroase generații, cuprinzând numeroși dascăli, preoți, avocați, ingineri, arhitecți, medici, între care și Mircea Gelu Buta, ca fiu al Silviei Maria și av. Ioan Buta, prim-pretor la Plasa Centrală cu reședință la Bistrița.
Despre școala comunei Bistrița Bârgăului sunt prezentate numeroase date, între care este evocată vizita lui Al. Odobescu, la invitația lui V.G. Borgovan. Date noi sunt prezentate despre Parohia Ortodoxă Română Borgo-Bistrița, la început sec XX, Biserica Sf. Nicolae din Bistricioara. La mijlocul volumului sunt intercalate imagini valoroase ale familiei Monda, ale bisericii și comunei. În partea a treia a lucrării, sunt prezentate anexe voluminoase, cuprinzând 300 de pagini, conținând numeroase documente, bine sistematizate și amplasate pe grupe generale și de detaliu, care formează marea ladă de zestre din care au înflorit primele capitole ale acestei valoroase cărți document.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]