Maestrul Corneliu Botoş, condus cu vioara pe ultimul drum

Corneliu Botoş, maestrul coregraf care a fost părintele ansamblurilor folclorice din judeţ, a fost condus pe ultimul drum. În urma unei grele suferinţe, cel mai apreciat coregraf al tuturor timpurilor, fondator al Ansamblului "Cununa de pe Someş" a părăsit această lume.
Artiştii şi iubitorii de folclor şi-au luat rămas bun de la maestrul Botoş la capela din centrul oraşului, de lângă Domos, unde a fost săvârşit, şi prohodul de părintele protopop Alexandru Vidican, alături de preoţii Nicolae Feier (duhovnicul familiei) şi Vasiel Beni.
I-au fost alături, pe ultimul drum, maestrului Botoş, primarul Ovidiu Creţu (căruia i-a fost coregraf), viceprimarul George Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Alexandru Pugna, preşedintele IGF-Dorel Cosma, fostul director al CJC-Nicolae Gălăţean, directoarea Şcolii Populare de Arte-Rozalia Fucă, şef Serviciu Cercetare CJC-Emilia Ometiţă, artişii Matilda Pascal Cojocăriţa, Cornelia Ardelean Archiudean, Domnica Dologa, Marioara Sigheartău, Emila Popdeac, Ioan Lazăr, Dumitru Ciupa, Nastasia Cosmi, Cristina Livia Scurtu, Ionel Dejan, Nelu Cucură, coregrafii Ioan Simionca, Teodor Puşcaş, foştii şefi de cultură Pompei Ştefănescu şi Floarea Iordan. Ansamblurile folclorice Baltagul din Monor (prin Petruţa Creţa, Claudiu şi Diana Băbuţan) şi Doiniţa au deschis garda la catafalc, fiind urmate de Cununa de pe Someş şi Balada.
Maestrul Botoş a fost condus, spre veşnicie, de viorile maeştrilor Ştefan Cigu şi Anghel Urs şi de Corala “Andrei Mureşanu”, coordonată de Cornel Pop.
Hărăzit şi dăruit cu talent, Corneliu Octavian Botoş a dus cu cinste folclorul bistriţean prin bogatele şi variatele activităţi în care a fost implicat, atât în ţară, cât şi în străinătate. Înaltă măiestrie oglindită în portul popular al Văilor Bistriţei şi Năsăudului – Someşul Mare, Ilvelor, Bârgăului, Şieului, ale Munţilor Rodnei, Călimani, Ţibleş – dă farmec de neuitat aşezărilor cărora timpul şi inteligenţa creatoare a locuitorilor le-au adăugat treptat şlefuiri de mare fineţe populară, a folclorului literar, muzical şi coregrafic. Spiritualitatea acestor plaiuri carpatine se constituie astăzi într-o adevărată “ghirlandă” a moştenirii din care, iată, de mai bine de 40 de ani face parte şi “Cununa de pe Someş”. La Casa Orăşenească de Cultură exista o formaţie înainte de 1968, însă de la această dată totul s-a schimbat. Formaţia a fost invitată în 1969 într-un turneu artistic în Franţa. Trebuia găsit un nume şi el a fost găsit. Cununa spicelor de grâu, în tradiţia populară semnifica munca şi lupta ţăranului român cu natura, cu pământurile. Cununa însemna ducerea la bun sfârşit a unui lucru început. Cununa de pe Someş? Pentru că Someşul este principalul râu al judeţului nostru. Aşadar, în 1968 aveam un nume. Mai trebuia să fie lărgit grupul de dansatori, instrumentişti şi solişti vocali de autentică valoare. “Am început repetiţiile din ce în ce mai severe. După munca epuizantă de aproape un an, eram pregătiţi pentru prima confruntare internaţională. În prima noastră ieşire în străinătate, în Franţa, am obţinut “Marele Premiu de Excelenţă” şi Cupa Olimpiadelor Folclorice Mont D’ore de la Bourboule şi Marele premiu tehnic la al V-lea Festival Internaţional de la Senones”, ne spune maestrul Botoş. Şi de atunci, succesele n-au ezitat să apară pentru acest prestigios ansamblu al Centrului Cultural Municipal “George Coşbuc”. A susţinut sute de spectacole de-a lungul vremii, atât în ţară cât şi în străinătate. Casa orăşenească de cultură, mai apoi Centrul Cultural, este şi va fi în continuare instituţia de cultură care, cu răspundere serioasă, s-a îngrijit de viaţa, creşterea şi maturitatea Ansamblului folcloric. Maestrul a adunat de-a lungul timpului Someşana, Jocurile mocăneşti, Bărbuncul de la Câmpie, Jocuri din Câmpia Transilvană, Sârba (Budacul de Sus), ca la nuntă (Bistriţa Bârgăului), Jocul de femei (Livezile), Dansuri săseşti, Purtata fetelor de la Căpâlna, Jocuri de la Vistea de Jos (Făgăraş – Braşov), Jocul fetelor de la Ticusu Nou – Crihalma, Jocuri codreneşti, Jocuri din Ţara Oaşului – Negreşti – Bixad, Jocuri munteneşti – româneşti, Jocuri bănăţene – valea Bistriţei şi Timişului, Jocuri olteneşti – Groj-Dolj, Jocuri din Ţara de Sus - Bucovina – Suceava ş.a. Am susţinut şi spectacole având la bază scenarii – datini – obiceiuri – tablouri muzical-coregrafice; “Noi venim cu cununa”, “La-nsurat, la măritat”, “Nunta Zamfirei”, “Aşa joacă-n sat la noi”, “Dorule, izvorule”, “Zestrea frumuseţii”, “Cinstirea Patriei”, “Să-nvârtim hota frăţiei”, “Roata lumii”, “De la străbuni rămase”. Corneliu Botoş s-a născut pe 13 octombrie 1934. Şi-a început activitatea prin anii 1950 ca vitrinier la Textila Bistriţa, de aici vocaţia pentru grafică. Apoi a fost angajat ca metodist la Casa de Cultură, dansator şi apoi coregraf. Începând cu anul 1971, când a montat coregrafia pentru Cununa din maieru cu care a câştigat Toporaşul de aur, la Zakopane, de numele maestrului Botoş se leagă toate coregrafiile din judeţ, fiind recunoscut şi integrat în Academia Artelor Tradiţionale din România.
I-a fost alături în toată această perioadă, buna soţie, Elvira, doamna apreciată de noi toţi.
Cetăţeni de onoare ai municipiului Bistriţa, întemeietori de cultură românească, membri fondatori ai ansamblului folcloric „Cununa de pe Someş”, Corneliu şi Elvira sunt repere de necontestat ale evoluţiei folclorului bistriţean.
În aceste clipe grele suntem alături de doamna Elvira Botoş şi de familie, şi transmitem condoleanţele cititorilor, rugând pe bunul Dumnezeu să aşeze sufletul maestrului în rândul drepţilor.