Maria Neag – 15 ani în slujba cântecului popular!

Reghinul, discretul și fermecătorul orășel Reghin este, de multă vreme Orașul viorilor și al chitarelor aș spune eu! Însă de mai …puțină vreme acest orășel fermecător este și …capitala folclorului din zona Mureșului superior, o zonă românească legendară care îmbracă râul Mureș de pe la Toplița până aproape de Tg Mureș cu hainele tradiției străbune nemuritoare!
În acest oraș, model de viețuire și toleranță între semeni, oamenii viețuiesc, construind un piedestal nevăzut pe care tradițiile dăinuiesc mândru și falnic, cu o savoare și cu un farmec aparte de care ți-e drag și care te ademenește discret și iremediabil. Nu sunt un specialist in folclor sau/și tradiții populare. Scriu doar cu sufletul și cu inima, ca un amator, iar dacă voi fi supus greșelii cei supărați de naivitatea mea iși vor regăsi numele uitat de mine în savoarea a acestui desen pe care eu incerc să-l schițez! Astăzi voi vorbi despre cântecul popular și despre numeroșii lui corifei- în sens restrâns de personalități in domeniul lor de viață – născuți în acest perimetru geografic binecuvântat de Dumnezeu!
Seara de duminică 11 ianuarie a fost o seară magică în care la Reghin s-a scris Istorie! O Doamnă frumoasă, talentată și … isteață s-a gândit că, iată, dacă nu face singură ceea ce ar trebui să facă alții, clipa, efemera și…nemuritoarea clipă a celebrității va trece neobservată și se va pierde în neuitare! După 15 ani de jertfă întru cântec, într-un moment în care tinerețea zvăpăiată se îngemănează perfect cu maturitatea clădită pe munca temeinică, Maria Neag – căci despre ea vorbim și cu ea la braț dansăm valsul bucuriei – s-a hotârât să oprească clipa, preț de o seară, pentru a o face de neuitat! In ființa ei, a Mariei, dar și în extaziatele suflete ale spectatorilor care au umplut până la refuz sala casei de cultură George Enescu!
Nu doresc, nu știu să o fac și nu o pun pe Maria Neag pe vreo treaptă a Panteonului cântăreților, soliștilor sau interpreților de muzică populară! Dintr-un adevărat triunghi de aur, cuprins doar intre Toplița, Deda și Reghin, s-au adunat la ordinul …rugat al Mariei. ostașii cu voci de aur, cu nume mai mari sau mai mici, mai de azi sau mai de demult, scrise pe hârtie intr-o ordine de care doar memoria mea răspunde, cu dragoste însă pentru toți, pe un câmp de luptă- din fericire numai imaginar-– Maria Neag, Ana Crișan, Mihaela Botoș, Gabriela Merdar, Dumitru Gliga, Viorel Reghian, Florin Voș(de ce nu?), Sorin Pantea, Dorina Florea, Doru Pop, Dorina Oprea, Leontina Pop, Livia Sorlea, Livia Harpa! Li s-au alăturat pentru a cânta… Ave Maria, interpreți îndrăgiți din imediata vecinătate Mihaela și Ciprian Istrate, Maria Butilă, Ionela Moruțan, Costel Popa, Iuliu Andrei Romanică, Ovidiu Furnea, Ana Almășan Ciontea și Cornelia Ardelean Archiudean!
Seara magică în care Maria Neag a recunoscut franc și superb că viața ei este un cântec și cântecul este viața sa, a fost și mai frumoasă grație prezenței Ansamblului folcloric Doina Mureșului a casei de cultură George Enescu, coregrafă Eugenia Frandeș, prezenței profesioniste a orchestrei casei de cultură Eugen Nicoară dirijată de Ioan Conțiu, un talent împătimit al muzicii populare ( Nu am mai vazut in viața mea zece violoniști din care șase fete, șase viori, superbe într-o orchestră populară!) !!! Momente aparte au prezentat grupul satiric Din culise al casei de cultură George Enescu, director Marcel Naste, în care au strălucit Eneas și Ana Maria Gherman. Nu pot uita nici prezența solovăstrenilor – eu m-am lăsat sedus de solovăstrence ce-i drept- conduși în lupta de Maria Bogdan, un grup care are o identitate proprie interesantă și…reprezentativă!
Toată bătălia a fost prezentată de Georgel Nucă un muntean isteț ca Nastratin Hogea și inspirat de parcă s-ar fi îndrăgostit de plaiurile Gurghiului…N-o să uit că doamna Primar a Reghinului, frumoasa și plina de prestanță primăriță Maria Precup a onorat manifestarea cum se cuvine unei urbe pentru care se jertfește de o viață…
N-o să închei reportajul de pe acest front –sentimental!- fără să spun că Maria Neag, fata născută pe Valea Beicii are o voce plăcută, cu o dicție elegantă, cu melodii cu texte alese cu grijă și, ca mai toate mureșencele de pe Vale, îmbină o anume…fermitate a vocii, cu un timbru care impune atenție și respect, dar și cu o dulceață a rostirii care sădește durabil amintirile in inima ta de ascultător și…degrabă vărsătoriu de lacrimi cum zice la Letopiseț…
Maria Neag este la o vârstă în care frumusețea privirii în viitor cu speranțe, se împletește cu primele priviri înapoi, spre clipele plăcute care încă nu au devenit amintiri…Ea își construiește piedestalul –artistic desigur!- cu modestie dar și cu încrederea tipică țăranului roman nepieritor de pe valea Beicii!
Calitatea principală a Mariei, de care eu m-am îndrăgostit, este sinceritatea rostirii prin cântec!
Vocea ei este clară și cristalină! Supere-se specialiștii…
Versurile ei sunt sincere izvodite din puținul sau din preaplinul sufletului românului simplu…Critice-le specialiștii…
Zâmbetul și ochii ei sprințari sunt și pe placul…popilor dar, în mod egal și al oamenilor gospodari… Neliniștească-se specialiștii…
Am văzut un…lucru bine făcut la Reghin! Și de aceea Je ne suis Charlie! Pentru că mie îmi plac lucrurile in mijlocul cărora m-am născut! Și pentru că toată viața m-am călăuzit după principiul auzit încă de când eram mic: – Până aici Democrație și Libertate, de aici îi…Hodac și Ibănești!
Și apoi
Je ne suis pas du tout Charlie
pentru că
Fetele până fetesc
Tăt la măritat gândesc
De-ar ști cum îi cu bărbat
N-ar gândi la măritat!
Maria Neag, să-ți dea Bunul Dumnezeu hebdo-madar (adică..săptămânal !!!) sănătate și succes până la 100 de ani!

Am văzut, am scris pe nerăsuflate și (mi-)am semnat sentința
Florentin Archiudean

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5