Matei la 620 de ani de atestare documentară

Sâmbătă şi duminică, 20-21 august 2011, s-au desfăşurat, în satul Matei, ample manifestări ocazionate de împlinirea a 620 de ani de la prima atestare a localităţii. Manifestările au fost organizate de Consiliul Local şi Primăria Matei – primar Vasile Encean, viceprimar Tibor Kotfasz - şi Societatea Culturală Matei, prin contribuţia importantă a surorilor Ilona şi Erzsi Biro, sufletul acestora.

Cuvântul oficialităţilor

Înainte de deschiderea oficială, preoţii parohi reformat şi ortodox au oficiat, în limba maghiară şi română, o slujbă de binecuvântare întru sănătatea şi fericirea tuturor locuitorilor satului, a celor prezenţi. Primarul comunei, Vasile Encean, a deschis oficial manifestările, organizate pe terenul de fotbal, într-un cadru natural deosebit, după care au adresat cuvinte de aleasă preţuire locuitorilor satului Matei prefectul judeţului – Cristian Florian şi preşedintele Consiliului Judeţean – Liviu Rusu. A fost prezent, de asemenea, şi subprefectul judeţului, Ioan Cătălin Păun.

Scurt istoric

Despre localitatea Matei, aflată în partea sud-vestică a judeţului Bistriţa-Năsăud, se spune că primii locuitori au fost oamenii culturii Criş, care au venit din Balcani. Aceştia au adus cu ei cultivarea plantelor şi creşterea animalelor, precum şi folosirea uneltelor de piatră şlefuită şi olăritul. Satul, locuit în permanenţă începând cu secolul al XIII-lea a fost menţionat documentar pentru prima dată în anul 1391 sub numele de Mathe, în legătură cu unul dintre moşieri, Matei Janos. Numele localităţii provine de la fondatorul acesteia sau de la actuala Biserică Reformată, care purta hramul Sfântului Evanghelist Matei. O legendă spune că satele din jur care poartă numele „Sfânt” sunt fondate de „călugării roşii” (Cavalerii templieri) care ar fi avut o mănăstire în localitatea vecină, Strugureni. De-a lungul secolelor, satul a trecut dintr-o proprietate în alta, în documentele existente fiind menţionaţi toţi acei care au stăpânit aceste locuri. În centrul localităţii Matei se află, bine conservată, datorită unor lucrări de restaurare, Biserica Reformată, construită în stil romanic, fiind menţionată în documente pentru prima dată în anul 1493, iar între 1400-1500 a fost transformată în stil gotic. La 13 mai 1912, împreună cu mai multe case, cu Biserica Greco-Catolică şi cu un grajd nobiliar, o tornadă a distrus tavanul şi acoperişul de şindrilă a bisericii. Lângă biserică se află şi astăzi clopotniţa, cu un clopot ce datează din anul 1920.

În Matei se află şi o biserică romano-catolică, construită de către Lazăr Arpad şi Janos, în memoria părinţilor lor, deasupra primei uşi apare anul 1892. Biserica de lemn greco-catolică a purtat hramul Sfinţilor Arhangheli şi a fost sfinţită în anul 1730. În anul 1926 s-a construit o biserică nouă, pe un teren expropriat, datorită faptului că tornada din 1912 a distrus biserica de lemn. Primele date demografice despre localitatea Matei sunt din secolul al XVIII-lea. În anul 1700, satul avea 39 iobagi în 39 case. În 1704 erau 8 iobagi, 14 zilieri, în 23 case. De menţionat este faptul că austriecii au ţinut evidenţa numai după capul familiei, pentru plata impozitelor. La recensământul din anul 1857, din 658 locuitori, 239 erau greco-catolici, 4 evanghelici-lutherani, 413 reformaţi, 2 israeliţi. Cel mai mare număr de locuitori l-a avut satul în 1956: 1007 persoane. În 1958 numărul a scăzut la 959, această tendinţă de descreştere se poate observa şi astăzi. După datele recensământului din 1992, numărul locuitorilor a fost 833, dintre care 625 maghiari, 203 români şi 5 romi. Astăzi, populaţia satului numără 782 persoane.

Cetăţeni de onoare şi Diplome

În cadrul manifestărilor prilejuite de 620 ani de la prima atestare documentară, organizatorii au acordat înaltul titlu de „Cetăţean de Onoare” al satului preotului Juhos Janos, ca o recunoaştere a meritelor deosebite în restaurarea Bisericii Reformate şi actriţei Kilyen Ilka, legată sufleteşte de Matei şi care a contribuit la popularizarea şi cunoaşterea satului în ţară şi în afara ei. De asemenea, Societatea Culturală Matei a acordat Diplome de preţuire pentru activitatea exemplară desfăşurată în localitatea Matei celor care au ostenit cu multă conştiinţă şi râvnă nu numai în domeniul în care au fost investiţi, ci şi în celelalte planuri, ca o recunoştinţă a faptului că au contribuit la educarea tinerilor, la dezvoltarea localităţii şi la impunerea ei pe plan judeţean şi nu numai.

Spectacol cultural-artistic

Sâmbătă, pe arena sportivă s-a desfăşurat un amplu spectacol cultural-artistic, spectacol prezentat de actriţa Kilyen Ilka. Din spectacol amintim contribuţiile de excepţie ale lui Valentin Istrate, elev al Liceului de Muzică din Bistriţa, a grupului de flautişti al cls. A III-a de la Şcoala Generală Matei, condus de învăţătoarea Darlaczi Eniko. Programul a mai cuprins dansuri populare, interpretată de grupul „Corvinii” al Şcolii Generale Corvineşti, grupul „MVSz” din Matei, grupul de dansuri populare „Vadrozsa” din Bistriţa şi grupul de dansuri populare „Bekecs” din Miercurea Nirajului. Ziua de sâmbătă s-a încheiat cu un bal susţinut de formaţia „Selena” din Reghin. A doua zi, duminică, 21 august, începând cu ora 15.00, a avut loc o expoziţie de animale, maşini şi unelte agricole, cei mai renumiţi crescători de taurine din Matei (sunt peste 200) fiind răsplătiţi cu premii consistente.

Sărbătoarea prilejuită de 620 ani de la atestarea localităţii Matei a fost o reuşită, la ea participând atât cei de aici, cât şi numeroşi oaspeţi din ţară şi din străinătate, fii ai aşezării, care au ţinut să fie prezenţi aducând cu ei salutul celor pe care-i reprezintă. Menţionăm aici modul cum unul dintre fiii Mateiului, Kocsis Odon şi-a exprimat în versuri dragostea faţă de satul natal: „Aici m-am născut/ Aici m-a crescut tata/ Aici mi-a dat lapte dulce mama/ Aici m-am jucat cu mingea din cârpe/ Aici fugeam goluţ în apa cea dulce/ Aici am auzit sunetul clopoţelului/ Aici am auzit în inimă imnul dragostei”.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]