Suplimentul "Răsunetul Cultural", realizat de Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud şi USR Cluj

Menuț Maximinian - de la poezie la critică literară

Iacob Naroș

          Prins între cele două mari pasiuni, lui M. Maximinian îi este cu atât mai greu să citească decât să scrie (vorba lui Borges) cel puțin din două motive, unul legat de poezie (patru volume) care pretinde timp și sacrificiu, trăiri estetice și căutări de imagini inedite și altul referitor la multele fațete ale preocupărilor acestuia cum ar fi, cea de manager al ziarului Răsunetul” și redactor cultural, plus preocupări asidue de etnologie și folclor. Cu toate acestea, iată,  avem în față cel de-al patrulea volum de publicistică literară, apărut la Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2017, cu titlul bine ales, Cărți și contexte critice, 253 de pagini.

          O introducere preliminară semnată de autor și intitulată Lecturi sub lupă ne dezvăluie câteva păreri despre carte și lectură, despre critică și valoare, citându-i pe doi dintre criticii actuali, e vorba de Bogdan Crețu și Eugen Simion care se pronunță pentru o critică „fără orgolii”, primul și al doilea, critica să fie „un exercițiu de admirație”. De asemenea, aflăm poziția autorului despre subiectivism și faptul că orice critic este un scriitor, dar să fie clar și să aibă talent, după cum susțin și Gheorghe Grigurcu și Nicolae Manolescu.

          Volumul de față este structurat pe mai multe capitole mari: I. Dimensiuni ale prozei actuale – ce are în atenție pe Ioan Groșan cu volumul Lumea ca literatură. Amintiri, Editura Polirom, 2014, povestiri, în subcapitolul Lumea ca literatură. În Basmele de azi este prezent Horia Gârbea cu Uimitoarele aventuri ale lui Făt-Frumos din lună, povești pentru copii. Ioan V. Moldovan cu Noi nu mergem la război, proză scurtă din lumea magistraților este comentat în Printre personaje. În Proza feminină, Ileana Vieru cu volumul Să respir lângă tâmpla ta aduce oameni și locuri din zonă: Alexandru Pugna, Ioan Pintea și Valeria Peter Predescu. Crâmpeie de viață se referă la antologia de proză scurtă contemporană Pantofii a lui Icu Crăciun precum și o carte de publicistică literară a acestuia, Împreună, unde sunt analizați și câțiva scriitori din județ: Andrei Moldovan, Liviu Păiuș, Cornel Cotuțiu, Iacob Naroș. Partea de proză a cărții se încheie cu o cronică a romanului Cercul scalen, apărut la Iași, Editura Studis, o frescă a unei lumi pestrițe din România anilor de după revoluție.

          Capitolul al doilea Valori estetice – se preocupă de publicistică literară, astfel că ne vom întâlni cu Alex Ștefănescu și cartea lui, Un scriitor, doi scriitori, Editura Alfa. Viorel Mureșan e prezentat cu volumul de publicistică, Colecția de călimări, I II și III. Alte subcapitole se ocupă de bloggeri (Radu Ilarion Munteanu), autori de bibliografii și îngrijitori de ediții): Aurel Podaru, Pavel Dan - Bibliografie, 2016) sau monografia Certitudine, numele tău e Saeculum, autor Cornel Cotuțiu. În Un mozaic critic este vorba de volumul lui Cristian Vieru intitulat, Mozaic critic, cu o prefață de Olimpiu Nușfelean. Portretul lui Gavril Istrate este surprins în Evocări de către Mircea Daroși. Vasile Vidican în volumul Itinerarii critice, cu o prefață semnată de Andrei Moldovan trece în revistă câțiva scriitori din județ. Rebreanu în actualitate – vorbește despre Maieru, cuib și muzeu, în corelație cu cărțile lui Iacob Naroș despre Liviu Rebreanu. Capitolul se încheie cu o analiză minuțioasă a cărții lui Andrei Moldovan, Consemnări critice.

            Lecturi la zi – al treilea capitol ce are în vedere istorii culturale, jurnale, corespondență etc. Capitolul al patrulea, Literatura și biserica – analizează oameni și cărți legați de biserică, istorii ale acesteia: Călin Emilian Cira, Mitropolitul Bartolomeu Anania în amintirile lui Mircea Gelu Buta, Mitropolitul Andrei Andrecuț sau Istoria bisericească a Clujului scrisă de Ioan Chirilă și M. Gelu Buta. Dumitru Cobzaru cu Monografia Mănăstirii Nicula și  Alexandru Moraru și Gavril Horț, autori ai monografiei mănăstirii de la Piatra Fântânele sunt prezenți alături de Alexandru Tofană, Evanghelia lui Isus și Iuliu Marius Morariu, „Restitutio Grigore Pletosu.”

          În confesional - capitolul al V-lea, autorul își propune să analizeze dialoguri și interviuri. Nu putea să lipsească poezia. În capitolul  Poezia, la zi – sunt trecuți în revistă poeții: Eugen Barz, Theodor Damian, Semnul Isar – un omagiu adus Celui de Sus, Sorin Lucaci, Petru Rău, Mihaela Grădinaru, Darie Ducan, Mariana Pândaru, Sașa Pană). În Poeți bistrițeni – după ce criticul M. Maximinian înșiră o mulțime de poeți din Bistrița, aproape 30, se oprește la câteva volume recente ale acestora.

            Capitolul final, al șaptelea, Fețele tradițiilor prin cele trei subcapitole (Farmecul discret al etnologiei, Când hora te ispitește și Practicile funerare și pomenirea morților)  are în atenție pe Șerban Angelescu, Grigore Leșe și Cosmina Timoce Mocanu cu lucrări din domeniul etnologiei. Diversitatea domeniilor abordate în acest volum ne dezvăluie o publicistică literară pertinentă care, împreună cu partea de critică literară, alcătuiesc o carte complexă, reprezentativă chiar, pentru verva și strădania acestuia în atâtea direcții.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]