Menuţ Maximinian şi ascensiunea numelui

Al.C.Miloş

Sub semnele lirice ale lui Arghezi şi Blaga – „nu-ţi voi lăsa drept lucruri după moarte/ Decât un nume adunat pe o carte” şi risipei se dedă florarul, când Bistriţa mirosea a verde şi a înfloriri de pomi şi suflete, când natura este o pasăre Phoenix reînviată, când ne aflăm în Săptămâna Luminată cu 7 ceruri deschise spre mântuire, desăvârşire şi înălţare, scriitorul şi jurnalistul Menuţ Maximinian, director al cotidianului „Răsunetul”, etnolog de meserie, a susţinut conferinţa cu tematica: „Lumina Paştilor în casa românilor; Sărbătoarea contemporană o provocare”. Menuţ Maximinian, membru al Asociaţiei de Ştiinţe Etnologice din România, şi-a aşezat gândurile sub sigla lui Blaga – „veşnicia s-a născut la sat” şi a discursului de primire în Academia Română a lui Liviu Rebreanu – „Laudă ţăranului român”.
„Vorbesc întotdeauna cu drag despre tradiţiile străbunilor mei ! Conferința ”Lumina Paștilor în casa românilor - Sărbătoarea contemporană, o provocare?”. Decât să importăm, mai bine să promovăm frumuseţea din satul nostru. Alţii ar dori să aibă o ladă de zestre aşa de bogată ca a judeţului nostru ! S-o deschidem întotdeauna cu respect, ca un testament al identităţii noastre peste timp ! Să redescoperim sărbătoarea dincolo de comerţul din zilele de astăzi, să-i descifrăm semnificaţia şi să ne bucurăm, precum strămoşii noştri, de lucrurile frumoase din satul de altădată, când în aceste zile cele şapte ceruri erau deschise şi sufletele curate privea până la tronul Domnului. Acum, când modernismul dă năvală peste om, peste credinţa lui, globalizându-l, este momentul să ne reamintim de ceea ce suntem pe acest pământ, de faptul că avem o moştenire pe care trebuie s-o ducem mai departe şi precum bunicii noştri se aşezau la masa ritualică de Paşti, aşa să redevenim şi noi ceea ce am fost altădată, oameni frumoşi şi demni de numele de român, care poate acum, în Anul Centenarului Marii Uniri, mai mult ca altădată, ar trebui să-şi arate întregii lumi aceste frumuseţi unice. Să renunţăm la legenda ieşpuraşului, care provine dintr-un basm german, şi care de fapt nu a fost niciodată prezentă în casele străbunilor noştri şi să ne amintim de semnificaţia adevărată a acestei sărbători – primirea Luminii – şi modul în care oamenii din vatra vechiului sat ştiau să-şi trăiască timpul lor ritualic din generaţie în generaţie”, a declarat Menuţ Maximinian.
A urmat lansarea la Societatea Scriitorilor Bistriţeni „Conexiuni” două cărţi, recente ale sale, una de jurnal de lectură, eseuri şi critică literară, apărută la Editura „Tribuna” din Cluj-Napoca şi lasată la Zilele Tribuna, intitulată sugestiv „Cărţi şi contexte critice” şi al 4-lea volum de poezie – „Crucea nopţii” – cu o prefaţă semnată de Constantin Cubleşan şi o postfaţă semnată de Andrei Moldovan, apărut la editura clujeană „Şcoala ardeleană”. Grafica primei cărţi e semnată de Ovidiu Petca, iar pe coperta cărţii de poezie este reprodusă o lucrare plastică a artistului din Sângeorz Băi, Maxim Dumitraş.
Amfitrionul acestei selecte întâlniri literare din 10 aprilie 2018 a fost, ca de obicei, managerul Palatului Culturii, scriitorul Dorel Cosma.
„Lansăm un dicţionar al literaturii române care prezintă legăturile multiple pe care scriitorul le are cu lumea literară. O serie de oameni ai scrisului, de poeţi, de critici sunt prezenţi în volum. Dacă volumele au cunoscut deja aprecierea unor personalităţi ale literaturii în Capitala Transilvaniei, la Cluj, nu poate fi decât o bucurie pentru noi, cei de acasă. Lansăm două cărţi care prezintă complexitatea scrierilor lui Menuţ Maximinian, despre arta poetică şi arta critică, oferindu-ne o lectură plăcută şi interesantă. Dincolo de aceste lansări, evenimentul de astăzi ne propune, în zi de sărbătoare, să beneficiem şi de aptitudinile pe care Menuţ le are în calitatea sa de cercetător, de comunicator, de referent, de om de specialitate, printr-o comunicare inedită despre tradiţiile noastre, a declarat managerul Palatului Culturii, Dorel Cosma.
Scriitorul Menuţ Maximinian este membru a Uniunii Scriitorilor din România şi a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. A publicat poezii şi eseuri, cronici plastice, cronici literare în revistele România literară, Luceafărul de dimineaţă, Steaua, Tribuna, Timpul, Dacia literară, Convorbiri literare, Apostrof, Caiete silvane, Pro Saeculum, Nord literar, Cronograf, Conexiuni, Mişcarea literară, Ardealul literar etc. A obţinut numeroase premii pentru poezie: Premiul pentru poezie al Malaeziei-2016, Premiul pentru poezie din New York ( Institutul de Teologie şi Spiritualitate Otodoxă)-2016, Premiul pentru poezie din Istamblul ( Universitatea din Istambul şi ICR)-2017, Premiul festivalului de proză “Liviu Rebreanu”( USR)-2014, Premiul festivalului de poezie “George Coşbuc” ( USR)-2012, distincţie din partea Uniunii Scriitorilor din România, filiala Sibiu-2012, Premiul „Mişcării Literare” pentru publicistică literară-2014, Premiul municipiului Bistriţa (de două ori, prin Medalia „Liviu Rebreanu”-2015 şi Medalia „Andrei Mureşanu”-2016), Premiul Centrului Cultural Român Barcelona pentru creaţie literară-2009, etc.
Volumul de poezii „Crucea nopţii”, al patrulea al autorului, este caracterizat critic, de Constantin Cubleşan: “Modernitatea unei astfel de creații se impune de la sine, poetul demonstrând-o cu evidență printr-o scriitură suplă, mereu sugestivă în imaginarul cultivat cu dezimvoltura trăirilor sincere și plenare. Menuț Maximinian e o voce distinctă în ansamblul generației sale tinere”. „Universul lui Menuț Maximinian are în centrul său satul. Nu domină nostalgia după repere pierdute în trecerea vremii, ci risipirea lui într-o lume de azi, poate chiar o naștere nouă a rusticului într-un spațiu spiritual nou care își caută identitatea printr-o vibrație poetică nu lipsită de adâncimi tulburătoare”-Andrei Moldovan. „Poetul și animatorul cultural impetuos de la Bistrița, Menuț Maximinian, oscilează între spațiul rural cântat de Coșbuc și Goga și (post)modernitatea citadină…Poetului îi place să îți provoace emoții prin construirea cu voluptate a unor scenarii grandioase sau terifiante. Sfinții și „oile raiului” se amestecă uneori cu ”esență de morți”. Peisajele mărețe sunt evocate cu fiori și accente grave. Poetul e un ludic ce-și neagă natura. Așa se poartă un gentleman... și, când se lasă în voia propriei naturi, reușește strofe puternice”-Horia Gârbea.
Prin aceste referinţe critice credem că am stârnit curiozitatea şi aplecarea spre lectură a cititorilor de poezie de azi.
Despre activitatea, biografia şi cărţile autorului au opinat, după puterile literare proprii, scriitorii Dorel Cosma, Al.C. Miloş, Elena M. Cîmpan şi Zorin Diaconescu, actualul preşedinte, în exerciţiu al Societăţii Scriitorilor Bistriţeni „Conexiuni”.
„Menuţ recuperează prin lectură ceea ce-i place lui, ceea ce-l ajută să supravieţuiască şi să se remarce în lumea literară. Menuţ nu este nostalgic după sat, cum crede lumea, care-l asociază cu Dumbrăviţa. Menuţ este născut la Timişoara, nu la Dumbrăviţa. Deci, nu vă faceţi iluzii. Este un produs al asfaltului, nu este un produs al pastelului. Dar are nevoie să-şi inventeze această Dumbrăviţa. De aceea „Crucea nopţii”, e o cruce pe care o purtăm, şi el şi alţii, nevoiţi să trăim în noapte atunci când am tânji după puţină lumină. E un exerciţiu de revenire la normalitate. Lectură plăcută!”, a declarat Zorin Diaconescu.
„În cartea de poezii întâlnim un contrast cinematografic între lumea ruralului şi civilizaţia citadină. Este un poez contemplativ, reflexiv, meditativ, aforistic, cu o poezie de sorginte blagiană. Este un ludic şi, dincolo de nostalgia după copilărie, se naşte o poezie intelectualistă, mai puţin instinctuală, mai degrabă elaborată, a reflexivului. Este o dovadă a seriozităţii şi profesionalismului, nu doar de gazetar, ci şi de scriitor. Este un spirit pozitiv, optimist şi, dincolo de toate, solar”, a declarat Al. C. Miloş.
„Toate cele trei momente ale întâlnirii de astăzi – conferinţa, lansarea cărţii de critică literară şi volumul de versuri – au ceva în comun, un spirit deosebit de activ, întreprinzător, un fel de emblemă a judeţului, a societăţii noastre, Menuţ circulă în toate aceste sfere, fie că este vorba de tradiţii, despre jurnalism, extins şi la prezentări de carte sau spiritul poetic îl însoţesc de fiecare dată şi-i asigură un fel de scut, de aură despre cărţi şi contexte critice. Dacă ar fi să legăm acest volum de obiceiurile Pascale şi în ceea ce priveşte judeţul Bistriţa-Năsăud, trebuie spus că Liviu Rebreanu definea într-un mod deosebit creaţia artistică - un proces sufletesc de sorginte divină. În volumul de poezie găsim o cruce alcătuite din mai multe criuciuliţe ce conţine gândurile, frământările poetului într-un moment existenţial. Cu acest volum se produce o ruptură, o creştere, o maturitate în expresia poetică şţi în abordarea lumii din punct de vedere poetic. „Crucea nopţii” este un florilegiu de poeme care privesc lumea prin ochii unui romantic”, a declarat Elena M. Cîmpan.
Întâmplarea literară a avut în final mulţumiri editorilor şi vorbitorilor din partea autorului, acordarea de autografe şi apoi participarea la Concertul simfonic extraordinar de Sfintele Paşti.
Următoarea întâlnire „Conexiuni” va avea loc în 10 mai 2018, când vor fi prezenţi la Bistriţa scriitori din Deva, în frunte cu redactorul şef al revistei „Ardealul literar” şi al editurii „Călăuza”, poeta Marioara Pândaru-Bîrgău. Liderul Menuţ Maximinian este o voce distinctă a generaţiei sale poetice şi se alătură altor nume de gen din zona: Ana Dragu, Dan Coman, Ioana Bradea, Marin Mailaicu Hondrari, John Partene, Alex. Vasieş, Nicolae Avram ş.a.m.d.
Încheiem cu două poeme semnificative din volumul „Crucea nopţii” – „Visul lui Columb”: „În America zilele sunt nopţi/ Şi nopţile zile/ Doar vremea e aceeaşi./ Cu şosete din piele/ La căutat stele pe Bradway./ Să înoţi în dulceaţă/ Să îţi vopseşti mustăţile/ Să te bucuri” şi „Delir liric”: „Să curgă poezia prin venele New-Yorkului,/ Să inunde cele 5 state/ Să fie cărţi la fiecare colţ de stradă/ Iar semafoarele să afişeze versuri/ Să curgă poezia pe Hudson/ Turiştii din croazieră să pescuiască poeţii preferaţi/ Precum pescarii ăeştele biblic/ Pe strada pe care cărţile prind rădăcini/ Un vers pentru fiecare ram/ Să ne hrănim cu poezia/ Pâinea noastră cea de toate suferinţele/ Să dăm cu vers în loc de piatră”.
Aşa să fie! OK!
Organizatorii evenimentului literar, din a treia zi de Paşti, au fost Palatul Culturii Bistriţa şi Societatea Scriitorilor Bistriţeni „Conexiuni”.

test2

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]