MINORITĂŢILE NAŢIONALE PE VALEA BÂRGĂULUI

O sumară privire asupra existenţei minorităţilor naţionale pe Valea Bârgăului în general şi localitatea Prundu Bârgăului în special, în perioada contemporană. Ea va constitui un imbold spre cercetare şi documentare, pentru cei competenţi, a întocmi o monografie cât mai completă a localităţii.

Subiectul este vast, interesant şi util tuturor celor interesaţi.

Dicţionarul Transilvaniei şi Banatului cuprinde date revelatoare din perioada premergătoare Marei Uniri, o lucrare completă din toate punctele de vedere, o călăuză fidelă pentru orice cercetător dornic să obţină informaţiile riguros controlate prin documentele oficiale şi izvoare autentice.

Datele sunt preluate din statistica ungară din 1919 şi cea românească din 1920.

În acest dicţionar localităţile Văii Bârgăului sunt menţionate sub denumirea de Borgojoseni, Borgo-murăşeni, Borgo-prund, etc. şi cuprind date asupra populaţiei şi pe naţionalităţi şi altele legate de partea administrativă, astfel comuna Prundu Bârgăului apare cu o populaţie de 2758 locuitori în 1919, conform statisticii ungare şi 2508 locuitori conform celei române, din care români 2187, unguri 18, germani 68, evrei 222 şi alţii 13. Case 517, poştă, gară, percepţie, post de jandarmi, proprii.

Diferenţa de 250 de locuitori între cele două statistici reprezintă în mare majoritate slujbaşi ai vechii stăpâniri austro-ungare, care dupăUnire au părăsit teritoriul localităţii. În general, cu excepţia evreilor, minoritarii de profesie meseriaşi, tehnicieni, etc, deserveau diversele activităţi economice, ca faberica de hârtie, gaterele, depoul CFR, situat pe teritoriul dintre comunele Prund şi Tiha Bârgăului şi altele.

Minoritatea germană s-a remarcat prin numărul mare de grade militare, în cadrul armatei austro-ungare şi proprietăţile lor, clădiri, terenuri. Figura colonelului Csongrady, pensionar şi familia farmacistului Wachsmann.

Ambii proprietari ai unei păduri cunoscute ca punct de atracţie turistică şi o grădină de pomi fructiferi cu soiuri rare. Ambele familii se bucurau de stima şi onoarea populaţiei comunei. Tot din minoritatea germană mai făcea parte şi un general din armata austro-ungară, decedat prin 1935 şi înmormântat cu onoruri militare. Se mai remarcă, din minoritatea germană, familia Henris Max, fabricant de cherestea şi Helingher, deasemenea. Cimitirul Oţelea găzduieşte osemintele multor personalităţi marcante, între care sunt cunoscute şi numele unor familii ca Gobel, Shelner, Schobes, Lonhard, Muler şi alţii, care prin activitatea lor au contribuit la propăşirea economică şi culturală a localităţii.

Cea mai numeroasă minoritate a fost însă cea evreiască, 222 de locuitori pe care Unirea cea Mare îi găseşte aici. Evreii s-au stabilit în localităţile Văii Bârgăului venind din vechile provincii germane, ca dovadă numele lor: Weismann, Rubinstein, Scharfstein, Nierenfield, Rosenberg, etc. Din punct de vedere economic s-au remarcat şi doi directori ai fabricii de hârtie, Sneier şi Freier, Carniol, proprietar de moară şi nu în ultimul rând negustori de cherestea a căror relaţii comerciale se extindeau şi peste hotare. Mulţi dintre evrei se ocupau cu comerţul, având prăvălii şi cârciumi.

Soarta crudă a acestui popor însă nu i-a scutit nici pe evreii din Valea Bârgăului. Să nu-l uităm nici pe distinsul avocat dr. Carol Viragh, din comunitatea ungară şi nici pe fotograful Ernest Halabory, colecţionar de fluturi şi timbre, care prin măiestria sa fotografică a dovedit o mare dragoste faţă de peisajele turistice ale Văii Bârgăului. Un caz aparte, negativ, îl reprezintă familia Victor şi Maria Wokalek, el german, ea maghiară, cu cinci copii, din care unul în SS, vârf al şovinismului maghiar remaniat, cei care, prin ura împotriva românilor, au (adus atâta) provocat multă jale în Prundu Bârgăului.

Pavel Costea jr.