Mircea Prahase, portretul apărătorului tradiţiilor

Prin grija Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud şi a Muzeului Grăniceresc Năsăudean, având ca editori pe Adrian Onofreiu şi Dan Lucian Vaida, la Editura Mega din Cluj-Napoca, a apărut volumul „Convergenţe etno-culturale in honorem Mircea Prahase”. O carte frumos editată, ca o sărbătoare a cinstirii unui apărător al tradiţiilor Bistriţei şi Năsăudului, la împlinirea vârstei de 65 ani. Aproape o jumătate de veac este timpul pe care se întinde munca desfăşurată de Mircea Prahase pe tărâmul cultural şi ştiinţific. Efortul său creator a fost materializat sub forma a peste 30 volume publicate, în zeci de articole şi studii de o aleasă ţinută ştiinţifică, rod al unei laborioase munci desfăşurate în arhive şi biblioteci, cât şi pe teren, prin târguri şi sate, sub aspectul cunoaşterii tradiţiilor şi obiceiurilor locale. De numele lui Mircea Prahase se leagă revista „Studii şi cercetări etnoculturale”, care prin cele 17 numere de până acum s-a remarcat prin rubrici precum „Ţara Năsădului în amintiri”, „Coşbuciana”, „Rebreniana”, „Etnografica”, „Astra năsăudeană”.
Volumul omagial cuprinde, în prima parte, gânduri şi aprecieri faţă de personalitatea lui Mircea Prahase a unor oameni cunoscuţi la nivel naţional, precum Cornel Cotuţiu, Ioan Dâmbu, Vasile Filip, Niculae Gheran, Gavril Istrate, Macavei Al. Macavei, Ironim Marţian, Adrian Mănarcă, Andrei Moldovan, Veronica Oşorheian, Aurle Podaru, Alexandru Pugna, Ioan Seni, Victor Ştir, Sever Ursa, Niculae Vrăsmaş etc. Merită amintite studiile semnate de Mircea Prahase în acest volum, fiind integrat eseul „Unde ne sunt tradiţiile?”, o poveste tulburătoare despre dispariţia, pas cu pas, a identităţii noastre.
Partea a doua cuprinde o serie de eseuri adunate sub titlul „Istorie şi tradiţie în spaţiul transilvănean”, amintind aici doar „Aspecte de toponimie comparată. Studiu de caz: denumiri topografice din Munţii Bârgăului” – Ioan Bâca, „Reprezentări ale mijloacelor de transport pe monumentele funerare din Dacia-Romană” – Silvius Ovidiu Chiş, „Contribuţii documentare referitoare la construirea Bisericii Greco-Catolice din Năsăud” – Adrian Onofreiu, „Florian Porcius – luptător pentru drepturile grănicereşti” – Liviu Păiuş, „O filă din istoria satului Mocod – Bătălia de la Valea Hotarului” – Floare Vaida, Dan Lucian Vaida.
Pentru meritele sale unanim recunoscut, Mircea Prahase a primit, de-a lungul timpului, numeroase distincţii, titluri, medalii, decoraţii, diplome de excelenţă.
Cartea de faţă este o încununare a tuturor acestor succese, fiind privilegiată şi de Cuvântul înainte, aşezat în manuscris, al prof. univ. D. Protase, membru de onoare al Academiei Române. Amintiri frumoase ale celor care semnează în carte despre Mircea Prahase, amintind aici doar popasul în casa părinţilor săi – Vasile – preotul şi Silvia – preoteasa - al părintelui protopop Ioan Dâmbu, într-un moment de răscruce ca tânăr ucenic a preotului. Despre răscruce povesteşte şi Niculae Gheran, cel care în urma susţinerii lui Mircea Prahase ca director de muzeu şi senator, a reuşit să întregească opera lui Liviu Rebreanu. Gavril Istrate îl numeşte „un student model din toate punctele de vedere”, iar Liviuţa Istrate vede „un altar al folclorului românesc”, unde într-un colţ este amprenta minţii şi a mâinilor lui.
Prin această carte Mircea Prahase devine parte integrantă a istoriei scrise a personalităţilor de pe aceste plaiuri. Volumul îi face cinste, îl onorează şi este cu siguranţă o carte ce merită aşezată în rândul scrierilor de suflet.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5