Mirela Cârcu: În Sângeorz Băi avem nevoie de proiecte mari făcute de o echipă, nu de o persoană

Nelu Boldea

Consilierul judeţean Mirela Cârcu este destul de nemulţumită de modul în care se mişcă lucrurile în oraşul staţiune. Chiar dacă avem deja un an de la instalarea noului primar, nimic nu pare să se fi schimbat în bine în oraşul de pe Someş. 

În viziunea acesteia, la Sângoez Băi este nevoie în acest moment de o echipă unită care să muncească pentru binele general şi nu de câţiva oameni care să ridice mâna la ordinil primarului.  

Timp de un an de zile nu s-a întâmplat absolut nimic, chiar dacă eu am propus să formăm o echipă indiferent de culoarea politică, o echipă care să lucreze la proiecte de infrastructură şi pentru dezvoltarea turistică a staţiunii. La ora actulă este o permanentă luptă în Consiliul Local între membrii diferitelor partide, iar majoritatea votează la ordinul primarului”, afirmă Mirela Cîrcu.

         O altă nemulţumire legată de administraţia publică locală este aceea că, în ciuda faptului că în oraşul staţiune sunt doi consilieri judeţeni, aceştia nu sunt consultaţi sau măcar invitaţi la şedinţele de consiliu pentru a putea transmite mai departe proiectele şi dezideratele conducerii locale. Chiar dacă şedinţele de consiliu sunt publice, totuşi o invitaţie ar fi binevenită, deoarece în acest fel administratorul staţiunii ar arăta faptul că este interesat de dezvoltarea locală şi nu ţine cont decât de interesul general nu doar de cel politic.

         În viziunea Mirelei Cârcu este necesar un parteneriat bine stabilit între conducerea celor două mari hoteluri Hebe şi Someşul pentru a putea realiza împreună proiecte mari de infrastructură care să atragă cât mai mulţi turişti, aceasta fiind singura modalitate de dezvoltare a staţiunii.

“Proiectul mare, de anvergură nu înseamnă câte un proiect mic  care obţine sau nu finanţare, ci înseamnă unirea mai multor forţe pentru că altfel se bate pasul pe loc aşa cum se face de un an de zile. Din punctul meu de vedere, nu există transparenţă în ceea ce priveşte cheltuirea banului public. În concluzie trebuie să se treacă de interesele personale şi să se tină cont de interesul general.

         Este nevoie să facem un parteneriat chiar şi cu Ministerul Sănătăţii nu doar cu cel al Turismului pentru că de cele mai multe ori uităm că suntem o staţiune balneoclimaterică de interes naţional, iar revigorarea acesteia ar duce la bunăstarea mai multor localităţi din zonă nu doar a Sângeorzului” , susţine consilierul judeţean.

Din discuţia avută cu Mirela Cârcu am desprins o concluzie: pentru a reuşi să faci ceva pentru comunitate trebuie să faci sacrificii. De cele mai multe ori cea sacrificată este familia, pentru că pe lângă cariera politica, Mirela Cîrcu este şi proprietara a trei farmacii din zonă, una în Maieru şi două în Sângeorz Băi. La farmacia din Maieru este farmacist şef, iar la celelalte două este administrator. “Vă daţi seama că timpul meu este plin…. De dimineaţa de la ora 8 si până la ora 23 sunt om politic si farmacist, iar după ora 23 sunt administrator. Cred că cel mai mare sacrificiu pe care un om îl face este acela de a pune familia pe planul second, iar cea mai mare mulţumire este aceea când omul îţi mulţumeşte pentru faptul că l-ai ajutat şi atunci sacrificarea calităţii de soţie şi de mamă este răsplătită”.

Consilierul judeţean declară că este oricând dispusă la o colaborare cu administraţia oraşului statiune dar că aşteaptă un semn şi din partea conducerii oraşului pentru a face acest lucru.

Comentarii

26/07/17 09:32
Vizitator

Stimată doamnă, asa e peste tot. De regula, primarii s-au inconjurat de cativa consilieri pe post de yes-man, un fel de cozi de topor cu ajutorul carora reusesc sa-si treaca prin consiliul local toate ineptiile ce le trec prin cap. Cel mai bun exemplu este la Bistrita unde Ovidiu Cretu, primarul PSD al orasului, a reusit sa-si puna in practica ambitia prosteasca indatorand pe 20 de ani comunitatea locala pentru o partie de schi de 7 milioane de euro. In acelasi timp, edilul merge la schi in Austria. Primaria Bistrita a luat un credit de 20 de milioane de lei, pe 20 de ani, a mai pus 7 milioane de lei de la buget si a construit partia, desi atat opozitia din CL cat si societatea civila au avertizat in mod repetat ca proiectul nu e fezabil, zona fiind de joasa altitudine, cu izoterma ridicata si zapada putina.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5