MITROPOLITUL ANDREI ŞAGUNA

ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE DIN TRANSILVANIA, CAPITOLUL 12

In decembrie 1847, sinodul electoral alcatuit din protopopi ortodocsi ai eparhiei, intrunit la Turda, a ales pe vicarul Saguna (a fost vicar general al Episcopiei Sibiului,doi ani) intre trei candidati dintre care imparatul de la Viena va confirma pe unul dintre ei ca episcop. Saguna castiga, este hirotonit la Carlovit in aprilie 1848.

De la bun inceput, chiar dupa ce revolutia din 1848 este inabusita, Andrei Saguna incepe lupta pentru restaurarea vechii Mitropolii Ortodoxe a Transilvaniei, desfiintata in 1701, redactand trei memorii. In 1850 Saguna convoaca la Sibiu intaiul sinod al eparhiei sale la care participa 24 de preoti si 20 de mireni, printre care Avram Iancu, unde s-a cerut restaurarea Mitropoliei. S-au facut eforturi pentru convingerea mitropolitului sarb Iosif Raiacici sa consimta iesirea Bisericii Ortodoxe de sub jurisdictia Carlovitului pentru a se putea obtine de la Curtea imperiala vieneza reanfiintarea Mitropoliei. Se convoaca inca doua sinoade, in 1860 si 1864.

Dupa mari eforturi, vreme de 15 ani, la 24 decembrie 1864 imparatul Francisc Iosif si-a dat acordul pentru reanfiintarea Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei, cu resedinta la Sibiu, iar Andrei Saguna a fost numit arhiepiscop si mitropolit. Aceasta Mitropolie avea Aradul si Caransebesul ca eparhii sufragane. In toamna lui 1868, mitropolitul Saguna a convocat la Sibiu, Congresul National Bisericesc al romanilor ortodocsi din toata Mitropolia. S-a primit un proiect a lui Andrei Saguna, cu mici modificari, care se cheama Statutul organic al Bisericii Ortodoxe Romane din Transilvania. Ca idee centrala, era colaborarea dintre clerici, care formau o treime, si mireni, acestia cu doua treimi, in cele trei sectoare ale administratiel bisericesti, parohia, protopopiatul si eparhia. Conducerea problemelor Mitropoliei este acordata Congresului National Bisericesc, convocat odata la trei ani, alcatuit din 90 de membri, cate 10 clerici si 20 de mireni pentru fiecare eparhie. Alegerea episcopilor o facea Adunarea Eparhiala a Episcopiei respective ramasa vacanta, iar mitropolitul era ales de Congresul Naional Bisericesc.

In timpul lui Saguna s-au infiintat multe scoli elementare, numite poporale, care erau sub conducerea Bisericii, invatatorii acestor scoli erau absolventi ai Institutului Pedagogic din Sibiu, aflat sub aripa Bisericii. In Arhiepiscopia Sibiului erau 800 de scoli elementare confesionale la sfarsitul vietii lui Saguna si peste jumatate dintre ele au fost infiintate de dansul. Marele Saguna a cerut ca in fiecare parohie preotii si invatatorii sa asigure cursuri serale, un invatamant de seara pentru cei care nu stiau carte. Mitropolitul Saguna infiinteaza un gimnaziu la Brasov in 1850 si un gimnaziu inferior la Brad in 1868, iar Sinodul din 1850 face un Institut Teologic-Pedagogic, conditionand ca absolventii de teologie inainte de a fi hirotoniti preoti, sa lucreze ca invatatori. Saguna a scris manuale didactice, amintim Elementele Dreptului Canonic, Istoria Bisericii universale, doua volume, Compendiul de Drept Canonic, Manual de studiu pastoral, iar in 1856-1858 a tiparit o noua editie a Bibliei, cu ilustratii, prima de acest fel la noi. Saguna a facut sa apara ziarul Telegraful roman, la Sibiu, puternic organ de lupta in apararea intereselor nationale si si-a adus contributia la nasterea Asociatiunii transilvane pentru literatura si cultura poporului roman (ASTRA). A condus, alaturi de episcopul unit de Blaj, lucrarile Marii Adunari Nationale a romanilor de pe Campia Libertatii, de la Blaj, la 3/15 mai 1848, iar Adunarea l-a ales pe Andrei Saguna, in fruntea unei delegatii care sa duca Curtii imperiale din Viena, hotararile si plangerile romanilor transilvaneni.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5