Mitropolitul Iacob Stamati, nepotul Sfântului Pahomie, patron spiritual al Bibliotecii Centrului Cultural Gledin

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc”, Parohia Ortodoxă Gledin şi Şcoala Gimnazială „Paul Tanco” Monor au organizat cea de-a IV-a ediţia a Colocviilor de la Gledin. Manifestarea a debutat a doua zi de Paşti cu concursul de creaţie şi interpretare pentru elevi, coordonat de profesoarele Crina Maria Năsăudean şi Ionela Ancuţa Toma, dar şi directorul şcolii – Ioan Vlaic, la care au participat 40 de elevi din judeţele Bistriţa-Năsăud şi Mureş. Juriul concursului a fost format din scriitorii Olimpiu Nuşfelean şi Menuţ Maximinian şi artista Domnica Dologa. La nivelul ciclului primar premiul pentru creaţie literară i-a revenit elevei Andrei Lorena Ţâra, din clasa a V-a a Şcolii gimnaziale ,,Paul Tanco’’ (profesor îndrumător Maria Crina Năsăudean); premiul pentru interpretare pricesne a revenit Alexandrei Petruţa Caia, elevă în clasa a II-a a Şcolii gimnaziale Goreni din judeţul Mureş (profesor îndrumător, Olivia Maria Andone). La nivelului ciclului gimnazial, premiul pentru interpretare pricesne a fost câştigat de Andrei Moțoc (clasa a VIII-a) și Ionuţa Zaicu, clasa a VI-a, ambii elevi ai Şcolii Gimnaziale ,,Paul Tanco’’ Monor (profesor îndrumător, Maria Crina Năsăudean), iar la interpretare poezie, premiul I a fost câştigat de Daria Nicola Costea, clasa a VI-a din Reghin (profesor îndrumător, Valentina Cengher). Premierea celor mai frumoase poezii creştine, precum şi cea mai sensibilă interpretare de pricesne a avut loc în biserică, acolo unde Domnica Dologa a susţinut un recital de pricesne, iar Olimpiu Nuşfelean şi Menuţ Maximinian un recital de poezie.
Manifestările au continuat cu inaugurarea Bibliotecii „Iacob Stamati”, filială a Bibliotecii Judeţene, directorul Ioan Pintea făcând un expozeu despre importanţa cărţilor în Centrul Cultural de la Gledin. Iacob Stamati (1749-1803) s-a născut la Gledin şi era nepotul episcopului Pahomie de Roman. Stamati a fost copil de ţărani şi a intrat de mic în obştea Mănăstirea Neamţ, fiind crescut duhovniceşte de egumenii Lazar şi Ioasaf, şi tuns în calugărie în anul 1764. A învăţat limbile greacă şi slavonă, a devenit preot în anul 1774 şi a ajuns slujitor la Mitropolia Moldovei, iar în 1782 a fost hirotonit episcop de Huşi. Vreme de 10 ani, a păstorit la Huşi, arătând mare pricepere în organizare vieţii lăcaşurilor pe care le-a condus şi a înfiinţat o şcoală episcopală pentru luminarea preoţilor. În anul 1792 a fost ales mitropolit al Moldovei şi Sucevei pentru 11 ani. A zidit mai multe biserici în Iaşi şi prin sate a făcut danii de înnoire la mănăstiri şi schituri, a reorganizat bolniţe, a deschis o farmacie publică aproape de catedrala, pentru alinarea suferinţelor omeneşti. A dezvoltat Academia din Iaşi, dând burse şi cărţi de şcoală celor săraci. Mitropolitul Stamati a întemeiat la Iaşi o tipografie şi a tipărit numeroase cărţi bisericeşti ca ,,Evanghelia’’, ,,Liturghierul’’, ,,Psaltirea’’ (1794), ,,Apostolul’’ (1795), iar dintre cărţile tipărite pentru copii amintim "Gramatica teologhicească", "Geografia moldovenească" şi "Aritmetica" (1795?), traduse de episcopul Amfilohie Hotiniu". În 1799 a tipări la Iaşi "Pravila Sfinţilor Parinţi" (Sfintele Canoane). La 1803 s-a mutat la cele veşnice. Derularea simpozionului „Mitropolitul Iacob Stamati” s-a făcut exact pe această temă, conferenţiind prof. univ. dr. Ioan Chirilă, lector univ. dr. Daniel Niţă Danielescu, protosinghel Ambozie Ghinescu – schitul Procov, protosinghel Iacob – mănăstirea Neamţ, pr. Ioan Pintea, dr. Marin Popan.
A doua zi a fost sărvârşit Acatistul Sf. Pahomie, iar mai apoi Sfânta Liturghie cu participarea mitropolitului Andrei şi a protopopului Alexandru Vidican. Au fost prezenți prefectul județului, Ioan Țintean, vicepreședintele Consiliului Județean, Alexandru Pugna, primarul comunei Monor - Ioan Cira, primarul comunei Batoș - Dinu Cotoi, primarul comunei Dumitrița - Ioan Vasile Moga, primarul comunei Budacu de Jos - Florin Sandu Simionca, dar şi artista Cornelia Ardelan Archiudean. Pentru activităţile spiritual şi cultural ce se derulează an de an la Monor părintele paroh Ioan Titieni merită toate felicitările.