Monografia Nepos, vatră de legendă, a lui Mircea Daroşi, lansată în cadru festiv

La Şcoala „Gavril Istrate” din Nepos, în faţa a 50 de invitaţi, scriitori, profesori, intelectuali, săteni, s-a lansat monografia satului Nepos, sub titlul „Nepos, vatră de legendă”, carte aşteptată de toţi cei cu rădăcini aici, interesaţi de istoria şi cultura mirificului sat nord someşan.

        Atmosfera a fost de mare sărbătoare, destinsă, cu zâmbet, totdeauna un asemenea eveniment este un motiv de satisfacţie şi de bucurie, iată, viaţa spirituală curge în continuare, ca şi Someşul nostru liniştit, în condiţiile gri pe care le ştim cu toţii. Aşa cum am mai spus şi altă dată, actul de cultură este un act al salvării, trebuie să-l avem pentru că trebuie să ne salvăm spiritual, pentru că trebuie până la urmă, să ne apărăm identitatea noastră românească.

        Domnul profesor Mircea Daroşi, prietenul şi colegul nostru din Liga Scriitorilor din România, filiala Năsăud, s-a bucurat de sprijinul financiar al CL Feldru, al primarului Feldrului, domnul Grigore Ţiolan, prezent la eveniment. La prezidiu a mai stat şi domnul Ioan Strugar, primarul Parvei, care a ajutat evenimentul, comună care-l leagă sentimental pe autorul acestei monografii. Când la asemenea evenimente de cultură participă doi primari, este semn bun, aşa trebuie să fie peste tot, însă prin alte părţi altfel bate vântul.

        Au fost mulţi scriitori şi oameni de cultură, Floarea Pleş, Lucreţia şi Ioan Mititean, preşedintele Ligii Scriitorilor Români, filiala Năsăud, dr. Gh. Pleş, Romulus Berceni, Rodica Fercana, Leon Catarig, Icu Crăciun, Iacob Naroş, Liviu Păiuş, Nadia Baciu, directoarea editurii „Ecou Transilvan” din Cluj-Napoca, care a editat cartea, împreună cu soţul, colonel Ioan Boţan, părintele paroh Vasile Rus, Valeriu Mureşan, remarcabil talent în arta desenului de portrete, din Chiuza, pictorul local Nechita Bumbu, care a expus superbe tablouri cu Neposul, drd. istorie Vladimir Călin, Călin Sbîrciu, directorul şcolii, Mariana Lustig, colaboratorea editurii clujene, şi nu în ultimul rând, amfitrioana evenimentului, alături de soţul său pe care l-a ajutat în toate privinţele, doamna Rodica Daroşi. Eu am venit împreună cu soţia Mari, de la Rodna, cu maşina mai tânărului nostru prieten din Maieru, prof. Vio Partene.

        Domnul pofesor Mircea Daroşi este Cetăţean de Onoare al comunelor Parva şi Feldru, din anii 2011, respectiv 2014, iar din anul 2012 este membru al Ligii Scriitorilor din România, face parte din Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud, este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, membru al ASTREI Năsăudene, preşedinte al Secţiunii literare şi redactor şef al revistei „Astra Năsăudeană”. În anul 2014 a obţinut premiul „George Coşbuc” pentru volumul „Gavril Istrate-decanul filologilor români”, acordat de Societatea Scriitorilor din BN şi Premiul pentru poezie”, 2016.

        Şi eu am scris câteva articole despre domnul Mircea Daroşi, un monografist autentic, riguros, meticulos, metodic, care ne amintete, pe undeva, de un alt mare monografist, domnul profesor Sever Ursa, ctitorul Muzeului „Cuibul visurilor” din Maieru. Iată, aşadar,  scriitorul Mircea Daroşi a reuşit să înnobileze viaţa spirituală a Neposului său drag, fiind salutară ideea reeditării monografiei Neposului, cu importante completări din documente inedite descoperite în arhivele naţionale.

        Pentru domnul Daroşi, pentru noi toţi, „Poţi să cutreieri şi să te minunezi de rezultatele civilizaţiei, dar nimic nu-i mai fermecător decât colţul de pământ pe care te-ai născut”, cum emoţionant ne spune marele Vasile Alecsandri.

        Au luat cuvântul şi au făcut-o frumos, de multe ori şi elegant, Ioan Mititean, Nadia Baciu, primarii Grigore Ţiolan şi Ioan Strugar, Călin Sbîrciu, părintele Vasile Rus,care ne-a vorbit de drama bunicului său, Liviu Păiuş, Dan Popescu, Floarea Pleş, dr. Gh. Pleş, Romulus Berceni, Ioan Boţan, Lucreţia Mititean, Marcel Bota. Domnul Ioan Mititean ne spunea despre domnul Mircea Daroşi, „Un intelectul, un om al faptelor, un om care-şi dă singur de lucru, un om care a adunat aici o comoară.”

        Tocmai de prin 1928 intelectualii Neposului şi-au propus să întocmească o monografie a satului lor, au început să adune materialul necesar. Un dosar intrat în Fondul „Iulian Marţian” din cadrul Arhivelor Naţionale Bistriţa, documente referitoare la tradiţia populară, a fost folosit de domnul Daroşi care a reţinut legendele Neposului, document rar, puţin cunoscut generaţiilor tinere, scrise de către publicistul Pavel Tofan. Pentru învăţământ Mircea Daroşi s-a folosit de arhiva şcoii, iar pentru celelalte domenii au fost folosite documente ale Arhivelor Naţionale din Bistriţa, precum şi cele de la Muzeul Judeţean şi Muzeul din Năsăud.

        Destinul Neposului a fost, pe alocuri, foarte tulbure. A fost litigiul teritorial cu satele săseşti din vechiul district bistriţean care a dus „la cel mai lung proces care a durat vreodată în România, sau poate în lume”.  Apoi să nu uităm, „Neposul a fost singura localitate cooperativizată din această zonă improprie unui asemenea sistem de organizare a muncii, şi în al treilea rând, că n-a reuşit, după mai multe încercări, să redevină comună.”

        Lansarea acestei monografii a fost o bucurie a comuniunii, Neposul căpătând o nouă strălucire, cartea are o tratare complexă şi inedită, o abordare ştiinţifico-istorico-literară a cazului, domnul profesor Mircea Daroşi demonstrând şi arătând date şi fapte tezaurizate, selectate, canalizate, analizate şi interpretate cu profesionalism, rigurozitate şi mult sentimentalism.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]