Moroşanul Gheorghe Paşca pe valea Bichigiului.Lupta cu Securitatea din 5 februarie 1956 şi uciderea lui

pr. Vasile Rus

 După uciderea lui Gheorghe Vlad în 14 iulie 1955 de către Securitate Gheorghe Pașca și-a petrecut ultima parte a vieții alături de Gavrilă Rus,fiul chiaburului Mihăilă Rus din Bichigiu.Fost șef de cuib legionar înainte de anul 1944,Mihăilă Rus avea o avere frumoasă compusă din 100 de hectare de pâmânt și 100 de oi.Cel mai drag loc al lui era pe izvorul Bichigiului în apropierea munților Țibleș.Aici își ridicase gospodărie:casă și șură pentru animale.Aici avea să îl întâlnească pe Gheorghe Pașca de care s-a împrietenit primindu-l în casa sa.Gheorghe Rus,nepotul lui Mihăilă Rus în documentarea orală a cărții pe care am făcut-o în vara anului 2016 ne mărturisește:’’Unchiul meu Mihăilă Rus m-a crescut de la vârsta de 4 ani aici pe izvorul Bichigiului.Aici s-a întâlnit Pașca cu unchiul Mihăilă prin 1953, în casa de la gura văii Bichigiului.Au ajuns să fie buni prieteni,erau ca în familie.’’[1]

Mihăilă Rus avea un băiat,Gavrilă care a fost încorporat în anul 1954 în detașamentele de muncă de la canal.Aici a făcut cunoștință cu regimul aspru de muncă însoțit de abuzurile regimului comunist.Cere o permisie pentru a reveni acasă în toamna anului 1954.Gheorghe Rus,vărul lui Gavrilă Rus mărturisește:’’Ajuns acasă de la canal Gavrilă a mers la o nuntă a lui Macedon Costan în Telciu.A venit de la nuntă pe Fiezel la noi.Tocmai coborâsem cu unchiul Mihăilă oile din Măguri.Cu mine și cu unchiul Mihăilă era și Pașca în colibă.Pe la ora două noaptea au bătut câinii..A intrat Gavrilă în colibă.După puțin timp a început să plângă și i-a spus tatălui său Mihăilă :’’Tată...eu nu mă mai duc înapoi.Și-au bătut joc de mine.Ori mă bag sub tren ori mă spânzur!’’.Când l-a auzit Pașca i-a zis:’’Nu te teme…hai cu mine…cât de repede vin americanii și îi alungă pe comuniști înapoi în Rusia’’.Și de atunci au rămas împreună până au fost împușcați de Securitate la începutul lunii februarie a anului 1956’[2]’.

Întâmplarea este confirmată și de informațiile aflate în dosarul cu numărul  596249 al grupului Pașca.Astfel în fișa personală a lui Rus Gavrilă întocmită de Securitatea raionului Năsăud se menționează:’’Rusu Gavrilă,născut la data de 24 mai 1934 în satul Bichigiu,comuna Cojbuc,fiul lui Rusu Mihăilă,chiabur și fost șef de cuib legionar fiind militar la detașamentul de muncă a beneficiat de o permisie pentru a veni acasă în satul Bichigiu.La expirarea permisiei a fugit în munți și a constituit cu Gheorghe Pașca bandă armată până în ziua de 5 februarie 1956 când a fost împușcat mortal alături de celălalt fugar’’[3].

O notă informativă dată Securității Năsăud de preotul Bondane Ioan din Telciu în 10 august 1955 spune:’’În ziua de 8 august 1955 am stat de vorbă pe valea Fiadului cu Toderici Ioan,fost pădurar.Acesta mi-a zis:’’În zadar îl caută armata pe Pașca la Fiad.După uciderea lui Gheorghe Vlad Pașca s-a însoțit cu feciorul dezertor din Bichigiu.E cu el prin pădurile bichigenilor și sunt aprovizionați de părinții feciorului și de rudele lui fără să îi vadă nimeni căci prin izvorul Călugărului nu umblă nimeni’’[4]                                            

         În toamna anului 1954 Gheorghe Pașca și Gavrilă Rus își construiesc în apropierea casei lui Mihăilă Rus pe valea Rea în pădure un buncăr zidit din piatră.Gheorghe Rus își aduce aminte:’’I-am ajutat de și-au făcut buncărul.Am cărat o săptămână în spate piatră de jos din părău.L-au zidit tot roată din piatră să nu străbată glonțul.În apropiera buncărului la trei sute de metri unchiul Mihăilă Rus și-a pus stâna de oi și coliba asfel că erau aprovizionați tot timpul cu mâncare.Într-o noapte în iarna anului 1954  Pașca a împușcat un lup din marginea pădurii.Sărise în staul să rupă oile.Cu un glonț l-a pus la pământ’’[5]

            S-au ascuns în acest buncăr de pe valea Rea până în luna mai a anului 1955 când două persoane au aflat de existența lui.Un referat al Securității Cluj întocmit în ziua de 3 mai 1955 de către locotenentul Albu Ioan ne spune:’’Având în vedere faptul că din data de 14 aprilie 1955 au fost instalate posturi capcane în satele Suplai,Bichigiu și valea Fiadului în vederea lichidării bandei Pașca și întrucât până în prezent nu și-au făcut apariția la aceste posturi e necesar să se efectueze o descindere la adăpostul de la gura văii Bichigiului pe valea Rea unde avem semnalări pe două linii de la doi cetățeni care au văzut acest adăpost personal.Față de această situație ne vom folosi de călăuze de acești doi cetățeni după ce în prealabil vor fi temeinic prelucrați în vederea păstrării conspirativității acțiunii.Pentru a efectua descinderea la adăpostul banditului Pașca propun un efectiv de 30 de soldați cu ofițerii necesari care vor ocupa poziția în cursul nopții prin folosirea terenului adăpostindu-se în așa fel să aibă câmp de vedere și de tragere asupra adăpostului.Concomitent cu aceasta echipele din posturile capcană existente în prezent să continue supravegherea pentru ca în cazul în care bandiții nu sunt la adăpost să poată fi observați și lichidați.Găsesc potrivit ca acțiunea de descindere să se facă în noaptea zilei de joi 5 spre 6 mai 1955 iar posturile să rămână pe poziție până în ziua de 7 mai 1955 când vor fi retrași tot în mod conspirativ’’[6].

            Acțiunea nu a avut succes.Aflăm acest lucru dintr-un raport sinteză al Securității Cluj care spune:’’În ziua de 11 mai 1955 Tomoioagă Gheorghe din Telciu muncind în exploatarea forestieră a I.F.E.T-ului la locul numit fundul văii Rea la izvorul Bichigiului a văzut pe fugarul Rus Gavrilă din satul Bichigiu în apropierea adăpostului controlat de Securitate în zilele de 5 și 6 iunie situat în apropierea locuinței lui Rus Mihăilă,tatăl dezertorului’’[7].

            După descoperirea acestui buncăr de către Securitate Gheorghe Pașca și Gavrilă Rus s-au retras doi kilometri de la gura văii Bichigiului spre muntele Țibleș.Aici la distanța de 300 de metri de drumul ce duce în munte și-au construit în pădure un alt buncăr săpat în pământ și acoperit cu arbori și crengi de brad.Aici îi alimenta cu mâncare o rudă a lui Rus Mihăilă,Cătană Pavel care venea la lucru la cosit iarba pe un loc din apropierea buncărului.Rus Gheorghe își aduce aminte că după descoperirea buncărului de pe valea Rea Securitatea a instalat un post de pândă în șura casei unchiului său Rus Mihăilă de pe izvorul Bichigiului.Aici au stat soldații toată vara.Pașca știa de existența lor.A vrut să arunce șura cu soldați în aer dar Mihăilă Rus l-a rugat să nu o facă temându-se că Securitatea se va răzbuna și îi va ucide toată familia [8].

După uciderea lui Gheorghe Vlad în 14 iulie 1955 timp de două săptămâni Securitatea nu a mai avut nici o semnalare a prezenței lui Pașca[9].În ziua de 1 august s-au instalat posturi de pândă în hotarul satelor Bichigiu,Suplai,pe valea Fiadului și la poalele muntelui Țibleș.Începând din ziua de 2 august echipe cu soldați din trupele Securității au cercetat terenul fixat pentru a-l pune în mișcare pe Pașca și a cădea în fața posturilor de pândă.Căpitanul Dobrescu,locțiitorul politic al batalionului Florești era alături de trupe și ridica moralul soldaților care se temeau de Pașca să nu îi împuște. Mai aveau câteva luni până la eliberarea din armată de aceea de multe ori se fereau să intre în luptă directă.Căpitanul îi încuraja arătându-le importanța misiunii lor de a-l captura pe unul dintre cei mai mari bandiți ai țării.Alte două echipe au cercetat terenul din dreapta șoseleiSalva-Vișeu începând de la valea Rebrei,poalele muntelui Pietrosu și muntele Bătrâna pentru a-l obliga pe fugar să se retragă în stânga șoselei Salva-Vișeu unde erau instalate alte posturi de pândă.La începutul lunii septembrie a anului 1955 în cadrul unei acțiuni de cercetare în zona Bichigiului soldații au aflat ascunse sub frunze câteva unelte folosite de Pașca pentru construirea unui adăpost (secure,târnăcop,fierăstrău) semn că încet,încet erau pe urmele lui.Era tot mai hărțuit de la zi la zi.Din 15 septembrie trei companii cu soldați din Regimentul 7 al Securității de la Florești îl căutau zi și noapte.În 16 septembrie îl întâlnește un locuitor din Săcel,Bizău Grigore care se afla la colectat de rășină în dealul Fântâna Borcutului aproape de preluca Bichigiului.Iată cum îl află pe Pașca:’’Dormea culcat sub un cort făcut din nylon.Dormea adânc și nu m-a auzit când m-am apropiat de el.Am strigat la el. Atunci s-a trezit și a îndreptat arma spre mine întrebând cine sunt și ce caut acolo.I-am răspuns că adun rășină pentru bani.Mi-a spus că a dormit foarte greu.E obosit fiind alungat de la Rebra de armată.După asta s-a încălțat cu opincile fără obiele.Mi le-a arătat cum au fost arse în timp ce dormea lângă foc[10].’’

Spre sfârșitul lunii decembrie a anului 1955 Securitatea află poziția celui de al doilea buncăr de pe izvorul Bichigiului ( pe care Gheorghe Pașca și Gavrilă Rus l-au construit în luna mai după deconspirarea primului buncăr de piatră de pe valea Rea) prin notele a doi informatori Gavrilă (Ilieși Ioan) și Alexa Ștefan,vărul lui Rus Gavrilă.Primul informator  raportează Securității :’’Banditul Pașca se alimentează cu mâncare de la Mihăilă Rus din Bichigiu care are o șură sub Țibleș la circa doi kilometri mai sus de unde a fost găsit primul adăpost al bandiților.Acest lucru îl știu de la Tomoioagă Simion care locuiește în Măguri în apropiere de Mihăilă Rus[11]’’.Alexa Ștefan,vărul lui Gavrilă Rus a fost recrutat ca informator de către sectoristul Securității din comuna Coșbuc plutonierul Liviu Crețu.Lui i-a dat ca sarcină în toamna anului 1955 să urmărească orice mișcare pe izvorul Bichigiului unde Alexa lucra la pădure.Acesta îi raportează plutonierului Crețu în ziua de 17 decembrie 2016:’’Aflându-mă în Bichigiu în sus pe Izvor spre muntele Țibleș la făcut de metări în pădure am văzut la o distanță de trei sute de metri pe unul dintre bandiți. Era dezertorul Rusu.Cand m-a văzut a fugit în pădure.L-am urmărit și am văzut  că dispare în pâmânt  dintr-o dată.Am fugit și l-am anunțat pe tovarășul plutonier Crețu[12]’’În ziua de 31 ianuarie 1956 colonelul Mihail Nedelcu,șeful Securității Cluj ordonă reținerea lui Rus Mihăilă:’’Ordon reținerea numitului Rus Mihăilă din satul Bichigiu unde banditul Pașca are o serie de elemente de sprijin.Reținerea lui se va face în ziua de 2 februarie 1956 cu ocazia efectuării plăților la muncitorii de pădure care se face în comuna Telciu la biroul I.F.E.T unde Rus Mihăilă este angajat.Dăm dispoziție casierului ca nici o plată să nu se facă decât personal ținând cont că până în prezent Mihăilă s-a folosit de fratele său Gavrilă Rus pentru a-i ridica banii.Pentru acoperirea timpului cât va fi în anchetă ne vom folosi de șeful sectorului care l-ar trimite să muncească în altă exploatare de pădure din vecinătate întrucât Mihăilă cară bușteni cu calul său pentru fasonarea lemnelor de foc[13]’’.

Gheorghe Rus ,nepotul lui Mihăilă știe despre arestarea unchiului său din 2 februarie 1956:’’L-au arestat și l-au dus în Telciu unde l-au băgat într-un beci.I-au smuls unghiile de la picioare după care i-au băgat picioarele în două găleți cu apă rece.Din cauza frigului și a apei reci a înghețat sângele în el.Îi cereau să le spună unde se ascund Gavrilă și Pașca.Apoi l-au dus la Florești la Regimentul 7 de Securitate.Aici l-au ținut pînă în noaptea zilei de 5 februarie 1956 când l-au îmbrăcat în haine militare și l-au luat cu ei.Erau trei mașini cu soldați care au venit pe la Suplai.Au urcat pe vârful Arșiței și au înconjurat zona în care era buncărul.Un soldat stătea cu Mihăilă încătușat deasupra buncărului.Bătrânul privea cum încep să zboare gloanțele din mitralierele soldaților spre buncăr.Înainte îi spusese maiorul Marțiș care conducea trupele:’’Dacă moare vreun soldat atunci mori și tu !.’[14].

            În dosarul de grup al lui Gheorghe Pașca aflat în arhiva C.N.S.A.S nu apare descrisă lupta din ziua de 5 februarie 1956 în care au fost uciși Gavrilă Rus și Pașca. Există doar o scurtă referire,aceea că în timpul luptei maiorul Luigi Marțiș comandantul Regimentului 7 de Securitate de la Florești a fost rănit ușor[15].Mai există căteva fotografii cu buncărul după luptă.Singura mărturie e tot a lui Gheorghe Rus,vărul lui Gavrilă Rus care rememorează clipele trăite în acea dimineață spălată în sânge:’’În dimineața zilei de duminică 5 februarie  eram cu o slugă, Pamfir.Am tras fân pe gătej în vale la casă. La ora șase dimineața  au început să cânte mitralierele sus la buncăr.Două ore a durat lupta.După ce împușcăturile nu s-au mai auzit a coborât plutonierul Liviu Crețu.A intrat în casă și și-a schimbat ciorapii uzi.   Mi-a spus:’’L-am omorât pe văru’ tău Rusule !’’...Apoi a coborât în Bichigiu și a adus din sat trei sănii cu cai conduse de Borșa Alexa,Călini Pavel și Pop Ioan.Soldații au tras de la buncăr după ei prin omăt trupurile lui Gavrilă și al lui Pașca până la drum unde le-au încărcat în sănii.Ni le-au arătat și nouă.Erau îmbrăcați în cioareci albi.Erau împușcați în cap și sub barbă.De aici i-au dus până în gura Bichigiului unde i-au încărcat în mașini și i-au dus la Năsăud.După luptă am urcat la buncăr.L-au aruncat în aer înainte de a pleca.Crengile tot roată erau rupte de gloanțele de la mitralieră.Pe omătul stropit cu sânge zăceau tuburile de la cartușe.Erau atât de multe...ca și grăunțele când le dai la găini și le arunci pe jos.Mă doare sufletul...Să te trădeze neamurile...E dureros...Un sânge să îl deparți de tine.Pe unchiul Mihăilă l-au lăsat liber.Și-au ținut promisiunea pe care i-au făcut-o.Nici un soldat nu a fost ucis în timpul luptei.Ani la rând l-au tot urmărit și bătut să scoată armele ce i le-a dat Pașca[16]’’.

            În buncăr Securitatea a găsit patru arme,un pistol,câteva grenade,obiecte pentru casă și două Biblii de care Pașca nu se despărțea niciodată și citea noaptea înainte de a închide ochii.

De pe valea Bichigiului trupurile celor doi au fost suite în mașini și aduse în curtea Securității din Năsăud.De aici potrivit unor mărturii[17] au fost duse în toaleta publică din centrul orașului Năsăud unde elevii însoțiți de dascălii și părinții lor au fost aduși să îi vadă pe bandiții care au subminat dezvoltarea mărețului stat comunist.După spectacolul mediatic menit să inspire frica în cei care ar fi îndrăznit să urmeze exemplul lui Pașca cadavrele au fost duse înapoi în curtea Securității din Năsăud și autopsiate de doctorul Quai Ioan din cadrul Serviciului Medico-Judiciar Cluj care constată :’’Moartea lui Gheorghe Pașca și Gavrilă Rus este violentă prin împușcare cu arme de 9 milimetri descărcate din diferite poziții și din variate distanțe’’.[18]

Gheorghe Pașca i-ar fi mărturisit cumnatei sale Grătiniuc Ioana din Romuli cât a fost în viață că nu se va preda niciodată călăilor comuniști să îl chinuiască și să-l bată,să le dea satisfacție. Când va vedea că nu mai poate scăpa cu viață cu ultimul plumb își va lua viața[19].În altă situație în anul 1954 Pașca îi mărturisește lui Cânpan Nicolae din Bichigiu că dacă va cădea în vreo strâmtorare mare va trage cu arma fără frică iar ultimul cartuș îl va ține pentru sine[20].Pe baza acestor mărturii și a faptului că din fotografiile făcute de Securitate (aflate în arhiva dosarului grupului Pașca de la C.N.S.A.S) cu cadavrele aruncate fie în beciul clădirii Securității din Năsăud fie în toaleta publică a orașului se observă urme de gloanțe sub bărbie credem că cei doi tovarăși de suferință în ultimul ceas al luptei atacați fiind de trupele Securității s-au sinucis în buncărul de pe valea Bichigiului ducând cu ei în mormânt povestea morții lor.

După autopsie trupurile celor doi au fost așezate într-o ladă de lemn și acoperite cu o pătură galbenă și îngropate în cimitirul țiganilor în Năsăud fără preot și fără slujbă religioasă.În loc de cruce Securitatea i-a pus la cap un stâlp cu un număr matricol.După 35 de ani George,fiul lui Gheorghe Pașca a pus la căpătâiul tatălui său o cruce de fier iar părintele stareț Sofronie de la mănăstirea Dragomirești i-a cântat primul parastas pentru iertarea păcatelor și pentru odihnă... unde nu este durere,nici întristare doar viață fără de sfârșit.




[1] Interviu cu Gheorghe Rus,nepotul lui Mihăilă Rus.

[2] Interviu cu Gheorghe Rus.

[3] A.C.N.S.A.S.,dosar nr. 596249,vol.1,p.26.Fișa personală a lui Rus Gavrilă.

[4] Ibidem,vol.3,p.254,Notă informativă Nicolae Petre

[5] Interviu Rus Gheorghe.

[6] A.C.N.S.A.S.,dosar nr. 596249,vol.4,p.208,Referat lt.Albu Ioan.

[7] Ibidem,p.226,Raport sinteză Securitatea Cluj.

[8] Interviu Rus Gheorghe.

[9] A.C.N.S.A.S.,dosar nr. 596249,vol.4,p.211,Raport al Securității Cluj către Direcția III M.A.I din București.

[10] Ibidem,vol.3,p.387-388,Proces verbal de interogatoriu Bizău Grigore.

[11] Ibidem,p.100,Notă informativă Gavrilă.

[12] Ibidem,p.247,Declarație Alexa Ștefan.

[13] A.C.N.S.A.S.,dosar nr. 596249,vol.2,p.3,Plan de măsuri.

[14] Interviu Rus Gheorghe.

[15] A.C.N.S.A.S.,dosar nr. 596249,vol.1,p.8.

[16] Interviu Rus Gheorghe.

[17] Preotul Petre Stinea de la biserica grecocatolică din Cleveland(S.U.A) ar fi întâlnit persoane care  i-au povestit că au văzut trupurile celor doi.

[18] A.C.N.S.A.S.,dosar nr. 596249,vol.1,p.60-61,Raport medico-legal Gheorghe Pașca și Rus Gavrilă.

[19] Interviu Grătiniuc Ioana.

[20] A.C.N.S.A.S.,dosar nr. 596249,vol.4,p.6,Raport lt.Opriș Ioan,Securitatea Năsăud.

 

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]