A murit una dintre cele mai mari artiste din istoria judeţului, iubită de o ţară întreagă. De acum va cânta îngerilor !

În 2010, Festivalul Naţional de Interpretare a cântecului popular românesc „Pană de păun” a debutat într-un mod cu totul inedit prin sărbătorirea, la 70 de ani de viaţă şi 50 ani de cântec, a doamnei folclorului năsăudean, Maria Butaciu. De atunci distinsa doamnă a mai fost prezentă în 2016 la manifestarea folclorică „Sunt suflet în sufletul neamului meu” , atunci când Coşbuc a fost cinstit la 150 de ani de la naşterea acestuia. Ultima dată a fost la Teaca, de Paşti, când şi-a condus pe ultimul drum sora.
După mai bine de o lună în care s-a aflat la Spitalul floreasca, inima Mariei Butaciu a încercat să mai bată.
În urmă cu o lună artista a fost găsită căzută în casă de către fiica ei, fiind apoi transportată în stare gravă, la spital în Bucureşti.
Solista a decedat în jurul orelor 22 , după ce a suferit un accident vascular. Duminică dimineaţă a făcut un stop cardio respirator, iar în urmă cu puţin timp a mai făcut un stop cardio respirator, iar medicii nu au mai putut din păcate să o stabilizeze. Maria Butaciu avea 78 de ani.
Maria Butaciu nu a murit, a plecat doar un pic mai sus, să bucure şi alte suflete !
"De-a lungul carierei sale artistice a înregistrat sute de melodii pentru fonoteca Radiodifuziunii Române, pe discuri Electrecord sau la alte case de producţie muzicală - melodii ce vor sta mărturie peste timp pentru valoarea, frumuseţea şi originalitatea folclorului din această parte de ţară și pentru valoarea vocii sale unice. După o perioadă de peste o jumătate de veac de când Maria Butaciu locuieşte în Bucureşti, mărturisea în dialogurile sale că sufletul i-a rămas în Salva, locul din care a plecat și unde își găsea întotdeauna rădăcinile, tihna sufletească și puterea de a trece mai ușor peste toate încercările vieții. Întotdeauna vorbea cu drag despre oamenii locului, despre familia numeroasă în care au crescut opt frați, despre înțelepciunea țăranului năsăudean. Toate dorurile şi gândurile, toate emoţiile, bucuriile şi întristările unei artiste pline de talent şi sensibilitate, toate stările sufletești ale omului se regăsesc în repertoriul vast şi variat al Mariei Butaciu. Maria Butaciu nu mai este printre noi, a murit OMUL dar ARTISTUL nu va muri niciodată. Va trăi mereu prin cântecele sale lăsate moștenire neamului românesc pe care l-a iubit enorm și pentru care a așezat în lada de zestre a spiritului românesc, comori neprețuite picurate din suflet curat și bun, ce vor sta mărturie peste vremi pentru puterea extraordinară de creație a neamului românesc" spune secretarul de stat Alexandru Pugna.
Bunul Dumnezeu să-i aşeze sufletul în rândul îngerilor celei care a adus prin glasul ei atâta frumuseţe în lume !

.............
Maria Butaciu (n. 19 februarie 1940, Comuna Salva, Bistrița-Năsăud) este una dintre cele mai mari interprete de muzică populară românească din Ardeal. A urmat Liceul de muzică la Cluj, unde începe cariera sa muzicală cu Orchestra Populară a Filarmonicii din Cluj. La 1 aprilie 1961, prin concurs, vine la Ansamblul Ciocârlia al Ministerului de Interne din București.
De-a lungul carierei sale a colaborat cu dirijori precum Constantin Arvinte, Ion Mărgean, Paraschiv Oprea, Victor Predescu, George Vancu, Alexandru Viman.
A fost numită „Cetățean de onoare" al municipiului București şi al comunei Salva.
"Cucule pasăre dragă / Hai şi arată-mi locuşoru/ Pe unde s-ascunde doru/ Că umblai din loc în loc / De la Salva la Prislop/ Să-mi cat doru io m-am dus / Tăt pe Sălăuţa în sus/ Spune-mi cucule să aud/ De mi-i doru în Năsăud/ Ori la Rodna între munţi/ Unde tu cucule cânţi" spune una dintre cele mai frumoase voci ale Ţării Năsăudului, o emblemă a folclorului românesc !
Cui nu-i place dragostea , Bade pălărie nouă, Firule, mai fir de iarba, Aoleu, ce ploaie vine de la Cluj, Cand era bunica fata, Mandru zice cetera, Povestea puiului de cerb, Trandafir cu creanga-n apă, La cumatra laudata şi multe alte şlagăre şi mii de clipe de bucurie ! Nu te vom uita niciodată iubită doamnă a românilor !

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]