MUZEUL NĂSĂUDEAN, O PREZENŢĂ VIE ÎN VIAŢA URBEI

Îmi vin în minte cuvintele lui Iosif Sterca Șuluțiu “Muzeul e arsenalul cel mai puternic, cu care își apără un popor originea, individualitatea și tot ce a moștenit de la străbuni.” Cuvinte înălțătoare pe care cu  mândrie și adevăr le putem așeza pe frontispiciul Muzeului  Grăniceresc, un admirabil instrument de cultură și un prețios fond de vestigii ale civilizației, o adevărată școală de educare patriotică și cunoaștere științifică a satului someșan. Aproape săptămânal, aici se desfășoară activități atractive, cu informații bogate, multiple și diverse, ca un ghid de inițiere în cunoașterea istoriei locale, ca un prețios fond de vestigii ale civilizației, o adevărată școală de educare patriotică și cunoașterea științifică a satului someșan, ce înglobează efortul unui lung șir de generații.

            O acțiune derulată în plină vară a prins viață azi, 20 decembrie 2016, prin  vernisajul Expoziției documentară cu participanți năsăudeni la primul război mondial. Fotografiile  au fost culese din arhiva muzeului, a Bibliotecii Academiei, Filiala Năsăud și din arhivele personale a unor năsăudeni, prelucrate de inimosul artist - foto Dumitru Rotari.

            Prezentarea expoziției de către dr. Lucian Vaida și prof. Dan Prăhase, a fost o continuare a comemorării intrării României în primul război mondial și au preluat simbolic comanda trupelor române de parcă au trecut din nou Carpații, pe același traseu pe care exact acum 100 de ani  ajungeau în Transilvania, luând în stăpânire trecătorile Munților Carpați pentru a permite trecerea efectivelor diviziilor române aflate în ofensivă.

            După 2 ani de neutralitate, Regele Ferdinand și guvernul condus de liberalul Ionel Brătianu au decis ca românii să lupte alături de Antanta, adică alături de Franța, Rusia și Marea Britanie.

            Am fost cuprins de mari emoții, deoarece tata, Vasile Mititean a luptat în ambele confruntări armate și-mi povestea cu atâta dăruire episoade de pe front. În primul război mondial a fost încorporat, doar la vârsta de 18 ani. Li s-a făcut o instruire de scurtă durată după care au fost predați frontului. În a doua confruntare mondială a fost recrutat la o vârstă mai înaintată, cu experiență în tactica de luptă. Au luptat umăr la umăr tata cu fiii.

            Din ambele confruntări armate a ieșit învingător aducând acasă cele două cutiuțe ce le purtau soldații la gât cu numele și adresa de acasă.

            În ultima mea carte, cu nr 21, „Amintiri de peste râu” am prezentat povestirile lui tata de pe front, carte ce am oferit-o muzeului, în acest cadru festiv, o carte memorialistică cu o doză mare de sensibilitate.

            În partea a doua a manifestărilor de azi am fost invitații arheologului Radu Zăgrean de la Complexul Muzeal Bistrița - Năsăud care ne-a purtat pe urmele grănicerilor năsăudeni prin ample cercetări în specialitate de pe teritoriul județului nostru, cu o suită de adevăruri ce exprimă frumosul prin imagini sensibile expuse pe ecran și imagini foto.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]