Năsăudul se modernizează și se dezvoltă continuu. Zonă de promenadă pe Valea Caselor

Floarea Pleș

De început, relatez doar trei consemnări din spusele unor mari oameni de cultură și literatură românească, fără însă să mă opresc asupra lor, rămân în amintirea și analiza continuă a istoriei trecute, prezente și viitoare, a Ținutului Năsăudean:
„La Năsăud, nucleul cel mai puternic l-au reprezentat și îl reprezintă școlile năsăudene. De aici au plecat cu o fundație solidă absolvenți în ceea ce privește educația și cultura, mari poeți, oameni de știință și scriitori ai neamului” – Alex Ștefănescu, București, scriitor, mare critic literar, în alocațiunea rostită la Năsăud, la data de 23 noiembrie 2016 – Colocviile „Liviu Rebreanu”.
„Năsăudul are o cultură cât o metropolă veritabilă. Această cultură te fascinează de fiecare dată. Dacă acest loc nu ar fi existat, cultura românească ar fi mai săracă” – dr. Gavril Țărmure, directorul Centrului Județean de Cultură – Ziarul „Răsunetul” din 27 aprilie 2016.
„La fel cum la Bistrița scrie – ORAȘUL IMNULUI NAȚIONAL – așa să fie scris și la intrarea în Năsăud – ORAȘUL ACADEMICIENILOR” – din alocuțiunea D-lui Menuț Maximinian, scriitor, poet, critic literar, om de televiziune, directorul cotidianului „Răsunetul” - Ziarul „Răsunetul” din 27 aprilie 2016.
Revenind! În anii de după 1989, au fost și perioade dificile, cu neajunsuri aproape în toate domeniile de activitate, dar de fiecare dată, cu pași mărunți dar siguri, prin munca și strădania locuitorilor năsăudeni, prin grija administrației locale, care a implementat o serie de proiecte viabile, cu finanțări europene și guvernamentale, cu fonduri județene și fonduri din bugetul local, au făcut din orașul Năsăud, un oraș frumos, curat, civilizat pe care îl iubim și-l dorim tot mai dezvoltat.
Sunt notabile realizările, multe sunt cunoscute, dar țin să reamintesc câteva din ele: reabilitarea și modernizarea unor clădiri vechi: sediul Primăriei orașului Năsăud, Spitalul și Policlinica orășenească, Casa de Cultură „Liviu Rebreanu” și Casele de Cultură din localitățile Componente, Lușca și Liviu Rebreanu, Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Năsăud și darea în folosință a unui nou imobil destinat sediului Poliției orășenești.
Apoi, drumul asfaltat, străzi și trotuare reabilitate și modernizate, amenajarea de parcări și spații de joacă pentru copii – parcare în zona Palatului de Justiție, parc de joacă în incinta Stadionului „Progresul” și parc de joacă în cartierul de blocuri – Grăniceri Sud str. Iacob Mureșianu, precum și modernizarea parcului central și trotuare în str. Piața Unirii, amenajarea spațiilor verzi și a locurilor de agrement, printre care, construcția de alei pietonale în zona blocurilor, dar toate acestea nu sunt suficiente, surprizele continuă. Năsăudul se modernizează și se dezvoltă mereu având proiecte mari de investiții aprobate, în infrastructură, construcții etc., amintind doar Complexul Sportiv Multifuncțional, o investiție de peste 6 mil. euro, și pod peste Someș.
Recent, la începutul lunii august 2018, devine accesibilă în Năsăud o nouă zonă de promenadă, o nouă alee pietonală amenajată pe o lungime de 131 m și 5 m lățime, situată pe lângă pârâul Valea Caselor, cu începere de la podul mare din B-dul Grănicerilor, în vecinătate cu Colegiul Național „George Coșbuc”.
Este amenajată printr-o infrastructură de calitate și dotări specifice zonei pietonale (bănci, ...) și multe flori ce fac ca trecătorii să se oprească și să privească frumusețea locului.
E formidabilă ideea! Suprafața amenajată cu gust pe lângă pârâul Valea Caselor, a trezit în sufletul năsăudenilor nostalgia amintirilor, a frumuseții dealurilor și diversitatea folclorului, a frumuseții vieții, bază de inspirație creatoare și dragul de cultură românească.
Str. Valea Caselor, este o stradă legendară cu multe evenimente de-a lungul vremii, unele tragice, păstrate în memoria locuitorilor și povestite, consemnate sumar și în documente monografice, când furia dezlănțuită a naturii (rupere de nor) în anul 1922, apa ieșită din matcă a inundat partea centrală a orașului și zona actuală a Colegiului Național „George Coșbuc” (clădirea veche a Gimnaziului, fost local al „normei”) și zona pieței – str. Rahova. A distrus tot ce i-a stat în cale, făcând mai multe victime omenești printre care și trei copii (frați) luați de apă din curtea fam. Nistor, două fetițe de 13, 14 ani, frumoase, blonde, cu ochi albaștri, cu păr bogat, împletit în codițe, găsite înecate ținându-se de mână (degete încleștate), agățate prin acele codițe în sălciile de pe malul Someșului, în zona grădinii dr. Șerban, iar fratele, un bebeluș care plutea pe apă în leagănul de lemn, pe strada Vasile Nașcu (str. Din dos), a fost tras la mal de localnici, cu greble și alte mijloace – a fost salvat.
Acest copil, n-a fost altul decât dl. Nistor Ștefan, secretarul Primăriei oraș Năsăud mulți ani, până la pensionare, care mereu povestea despre acel dezastru și mila lui Dumnezeu, care i-a salvat viața.
Și inundațiile din martie 1970 au făcut prăpăd, dar fără victime omenești.
Ne îndepărtăm de aceste fenomene și venim în lumea reală, a unei zone frumoase, bine întreținute, pârâul îndiguit, peste care s-au construit în anii 2009-2010 patru poduri de trecere, în total pe Valea Caselor sunt șapte poduri de trecere, care duc până în amonte, cu ramificația traseului spre comuna Coșbuc (stânga) și Rebra-Parva (dreapta).
Valea Caselor dintotdeauna a fost și este o zonă pitorească, cu o natură de basm care a dăruit din totul ei copaci, iarbă, livezi cu pomi fructiferi, flori, coline dominate de strălucirea soarelui, albăstrimea cerului, de farmecul lunii, toate îmbrăcate în haina sensibilității, a imaginației, împletite cu sentimentul iubirii cu adâncimi sufletești și cu multă speranță.
Nu întâmplător această stradă de-a lungul vremii era socotită Valea îndrăgostiților, frecventată de adolescenți și liceeni din școlile năsăudene în timpul liber, în vacanțe și mai ales seara pe răcoare.
Adolescenții și liceenii îl aveau spiritual alături pe Eminescu, poetul nepereche a cărui muză și mare iubire a fost Veronica Micle, năsăudeancă, fata cizmarului Ilie și al Anei Câmpeanu.
Liceenii, iubitori de poezie eminesciană, în plimbare cu pas domol, îngândurați, chemați de glasul iubirii, fredonau excepționalele romanțe, pe versurile poetului, ca de exemplu: Pe lângă plopii fără soț / Adesea am trecut / Mă cunoșteau vecinii toți / Tu nu m-ai cunoscut / ...
Așa se face că elevul de atunci Mircea Cantor, apoi om de cultură a orașului Năsăud (instructor la Căminul Cultural), locuitor al acestei Văi, cu talent și inspirație compune o melodie superbă, pe versuri proprii intitulă „Să ne clădim un cuib, pe Valea Caselor interpretată vocal și instrumental de susnumitul.
Cântecul a devenit șlagăr local, și astăzi mai are răsunet, nu trebuie uitat! „Să ne clădim un cuib / Pe Valea Caselor / Unde departe de lume să fim / Și să ne iubim / ...
Astăzi, aleea nou amenajată, în stil modern, este la îndemâna liceenilor și a oricărui trecător, trebuie doar îngrijită.
Are importanța ei ca utilitate publică, dar mai ales importanță cultural spirituală.
Susurul apei creează un sentiment de liniște sufletească și încredere. Trăiești într-un colț de lume frumos, care te îndeamnă la meditație, la studiu, la învățătură, la creație, cu o reală poftă spre modernitate, spre afirmare, continuând realizarea visurilor înaintașilor noștri, a marilor oameni de cultură.
Felicitări administrației locale și celor care se implică în dezvoltarea și înfrumusețarea orașului.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]