Microscopul vesel

Năstruşnicul păcălitor păcălit

Pus la stână –cum se ştie - să păzească mioarele –meserie destul de plictisitoare- şi lipsit de divertisment , Păcală hotărî să facă haz pe seama sătenilor ce-l angajaseră cu durată limitată (o vară). Strigând în noapte „Lupii , Lupii! Săriţi” ,veniră sătenii în grabă de să-şi rupă opincile. Când colo,nimic ,doar Păcală ce râdea de ei ţinându-se de burtă :”Ah! proştilor , ce v-am păcălit !” După ce râse de să se strice ,nu alta, vreo trei zile ,terminându-i se buna dispoziţie , iar răcni disperat :”Lupii!Lupii! Săriţi,oameni buni” .Şi iar veniră ,că-i durea sufletul pe săteni să le răpească dihăniile blândele rumegătoare.

Râse straşnic Păcală ,dar nu bănuia că e ultima dată .Când veniră lupii de-adevăr, răcni cu jale aceleaşi vocabule ,dar nimeni nu veni ; lupii prăpădiră turma ,omorând o sută de oi,de poftă şi putând mânca doar cincizeci. Ah! ce măcel ,stimate ciobănel din vale de la Muncel! Păi cu aşa tembel…

Se supărară rău sătenii cei blajini şi-i dădură o bătaie soră cu moartea.

Se pune întrebarea „filosofică” :pentru ce nu-l bătură zdravăn prima dată ? Unii spun că deoarece erau în „Anul toleranţei”.Şi iar întrebare :apoi de ce-l bătură totuşi ? Pare-se că s-au săturat să fie socotiţi proşti ,oricât o fi fost anul toleranţei.

Hăzoasa întâmplare (fiindcă n-am avut oi acolo) trimite direct la domnul scriitor Aurel Podaru pentru a cărui hărnicie ,diligenţă,management şi talent am încă toată stima. Şi dânsul (zice-se) ,vru să testeze mâncătorii de literatură dacă recunosc ori ba o pagină din Mihail Şolohov (Premiul Nobel),”Pe Donul liniştit”. Cine să mai citească azi literatura sovietică ?Ca să înveţi ce ? Cum acceptară cazacii scrâşnind jugul colectivizării. Două volume gigantice cât o şiră de paie , le-am citit ,elev fiind ,căci n-aveam decât cărţi-pleavă ale unor oameni fără Dumnezeu . Ce te puteau învăţa ăştia?

Dar uite că n-am citit (auzit) „Zăluda” dlui. Podaru ,pagină şolohovistă revendicată cu acte de Beclean. Ii dam omului un telefon şi nu se îneca într-un lighean cu apă în locul oceanului. Dar fiindcă o bună vreme o fi râs de prostime ca angajatul Păcală la oi ,veni şi năpasta.

Din vârful Runcului ,de la don’ Dâncu , care citise şi el „Donu liniştit”. Mă rog…că nu pieriră de tot generaţiile hrănite cu pleavă literară.

După demisie din US, unde e o inflaţie de autori (mai mult negustori) ,se discută ce să facă bistriţenii condeieri cu poznaşul din Beclean. Să-l „înece” ,”să-l spânzure ”„să-l exileze”.. . In ţara unde se plagiază până la doctorate şi catedre universitare original e numai felul cum se fură. Dar ,dacă la noi s-a răsturnat carul cu dreptatea , atunci e de rău.

Dar…la urma urmei câte cărţi putem citi într-o viaţă ? Între 1.OOO- 1.5OO un bun cititor .Un lector grozav maxim 2.OOO (dacă apucă 7O de ani )din zecile şi sutele de…milioane ce umplu monumentele-dinozaur numite BIBLIOTECI. Apoi ia din Everestul acesta de întâmplări una ca să testezi colegii de breaslă ,care ,priviţi cu anticipare , „par” nişte proşti-grămadă. Insultă dublă. Anticipare şi realizare.Ca apoi să se dea la iveală cine-i zălud cu adevărat. Din atâţia halitori de literatură, unul tot o fi citit chiar şi cea mai anonimă carte , nu ?

Trăim ca pe vremea lui Heliade Rădulescu ce îndemna: ”Scrieţi copii ,numai scrieţi! .Cum şi cât veţi putea .” E vremea să răsară un Titu Maiorescu , care să ne spună :”Ho,copii! Nu mai scrieţi ! Doar cei cu talent !Restu - n pauză !”

Altfel ne credem precum cucoana care , venind de la Biserică şi întrebată despre cine a fost pe acolo , zise :”D’apăi cine?Eu şi fiică-mea mai mult …În rest numai prostime .”

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]