Ne-a părăsit un profesor de excepţie

Titus Wachsmann-Hogiu

Duminică , în curtea casei din Susenii Bârgăului s-a adunat o mare mulțime de foști colegi de serviciu, de actuali dascăli, de foști elevi, prieteni și săteni care l-au cunoscut și l-au apreciat pe profesorul trecut la veşnicie. Mai mulți preoți au săvârșit serviciul religios de înmormântare, aducându-i omagii și recunoștință.
........................................
Profesorul Mircea Platon s-a născut la data de 25 mai 1942 în satul Susenii Bârgăului, în familia Ravecăi și al lui Toma Platon, învățător de elită și director al școlii acelor timpuri. De mic s-a dovedit a fi inteligent și iubitor de carte. A învățat la școala din sat, gimnaziul la Prundu Bârgăului și apoi liceul la Bistrița. Studiile universitare la Facultatea de Filologie din Cluj, calificându-se pentru activitatea didactică. Imediat după absolvire a fost repartizat ca profesor la liceul din Prund unde a funcționat pe o catedră de limba și literatura română până la pensionare, în anul 2005.
S-a căsătorit, în anul 1968, cu Maria Bulea din Chiuza, profesoară de matematică la aceeași școală. Astfel cei doi soți, cu româna și matematica, au devenit și au reprezentat o adevărată forță didactică și intelectuală în liceu, dar și în comună și în județ, primind numeroase distincții, premii și onoruri meritate.
Au avut doi copii: Radu (inginer silvic, plecat din viață la o vârstă dureros de tânără, ceea ce le-a provocat o rană ce nu s-a putut vindeca niciodată) și Diana, profesoară de engleză la Cluj, căsătorită cu Mihai Tudoran, de la care au și doi nepoți, Mălina și Matei, aceștia fiind lumina și bucuria vieții lor.
Profesorul Platon Mircea-Eliade a fost în toată cariera sa un model de dascăl. A condus multe generații de elevi ca diriginte și avea o regulă, ca la absolvire să pregătească un spectacol de teatru, imprimând elevilor săi dragostea față de cultură, colegialitatea și respectul.
A fost și director al Clubului Elevilor din Prund, unde a înființat Ansamblul folcloric ”Datina” care a dus și continuă să ducă faima cultural-artistică a locurilor natale.
A fost un activ intelectual, publicând numeroase articole pe teme literare, fiind bine cunoscut în mediul didactic bistrițean.
Împreună cu alți intelectuali a fost membru fondator și redactor al primei ediții a ziarului local ”Gazeta de Bârgău”.
După o grea suferință a cedat în lupta vieții lăsând un imens gol.
x
Duminică 13 decembrie 2015, în curtea casei sale din Susenii Bârgăului s-a adunat o mare mulțime de foști colegi de serviciu, de actuali dascăli, de foști elevi, prieteni și săteni care l-au cunoscut și l-au apreciat. Mai mulți preoți au săvârșit serviciul religios de înmormântare, aducându-i omagii și recunoștință.
În aceste condiții am crezut de cuviință să intervin și să formulez, din suflet, următoarele fraze:
”Nu mi-am putut reprima dorința și datoria (datoria este tot o constrângere, dar una interioară) de a vorbi acum când ne părăsește Mircea Platon. Am rememorat o listă foarte lungă a dascălilor care ne-au părăsit mult prea repede, ajungând la un număr de aproape 40, doar din Suseni și Prund. Singurul la care ne raportăm cu nostalgie în privința vârstei este profesorul Matei Albu, cel care a depășit 100 de ani. Mulți dascăli s-au mulțumit deja cu mult-mult mai puțini, ceea ce înseamnă că munca noastră este una de uzură, de efort, de dăruire, dar nu ne plângem. La înmormântarea multora dintre ei am vorbit, aducându-le omagiul cuvenit. Și mi se pare absolut normal s-o fac și în aceste momente triste. Aproape 40 de ani de a vecinătate cu locuințele, de colegi la serviciu, de prietenie. Mircea și Măriuța Platon ne-au botezat pe unul dintre fii, pe Sebastian, aflat acum în SUA și care transmite prin mine condoleanțe. Cum poți să nu încerci să-ți exprimi sentimentele și emoțiile?
Mircea Platon a fost un distins intelectual, un om care și-a îndeplinit cu demnitate profesia, un model de competență și eficiență, motiv pentru care a fost și a rămas prețuit și respectat pe Valea Bârgăului și în județ. Am văzut pe multele coroane de flori scris ”Un ultim omagiu”! Cred că nu este ”un ultim”, ci un sincer și meritat omagiu. Cu siguranță Mircea Platon nu v-a fi uitat. Despre el se va mai vorbi și se va mai scrie. Se vor aduce multe și dese omagii.
Am văzut cadre didactice în activitate și un grup de elevi îmbrăcați frumos (așa cum erau pe vremea tinereții noastre) care au făcut de gradă la sicriu. Cu ani în urmă obișnuiam ca noi, dascălii, să facem de gardă. Acum însă am îmbătrânit, puterile ne-au mai slăbit și în plus ne-am cam…rărit rândurile. Felicit conducerea școlii, pe dascălii care sunt prezenți, conducerea școlii care au organizat aceste ultime clipe ale profesorului Mircea Platon pe pământ. Înseamnă că există respectul și prețuirea pe care le merită dascălii merituoși!
Dumnezeu să-l aibă în grijă pe Mircea Platon, iar noi promitem să nu-l uităm.
Dumnezeu să-l ierte!

Comentarii

18/12/15 20:15
Mariana

Mircea era verisorul meu iubit. Eu sunt in Italia si nu l.am putut saluta. Imi pare rau.
Ii multumesc lui titus hogiu pentru cuvintele frumoase.
Dumnezeu sa.l odihneasca! Mariana

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]