Nepoata ilustrului Solomon Haliță, scrisoare către Prefectură. Cum i-a răspuns Ovidiu Frenţ?

Prefectul judeţului Bistriţa-Năsăud Ovidiu Victor Frent a primit astăzi pe doamna Constanţa Vaida Haliță, după cum ea însăşi se prezintă ”nepoata profesorului Solomon Haliță, luptător pentru realizarea unităţii poporului român şi fruntaş în opera de înfăptuire a Marii Uniri”.
În luna iunie Instituția prefectului a primit o scrisoare de la doamna Haliță care dorea să se înscrie în audienţă la prefectul judeţului Ovidiu Victor Frenț în luna septembrie pentru a face câteva propuneri pentru Centenarul Marii Uniri. În 7 iulie prefectul îi răspundea astfel respectabilei doamne:
”Am citit scrisoarea dumneavoastră cu plăcere şi cu respectul de a întâlni, chiar şi în scris, un urmaş al unui mare român şi mare ardelean. Solomon Halită, conjudeţeanul nostru, este unul dintre cei puţini, care ne obligă fără să o ceară, să ne ridicăm în picioare când îi pronunţăm numele sau la auzul numelui său. Anul Centenarului Marii Uniri este şi pentru noi, şi ne place să credem pentru toţi românii de pretutindeni, un an de celebrare, comemorare, amintire şi respect faţă de înaintaşii noştri şi marile lor isprăvi. Gândul dumneavoastră de a ne vizita la Bistriţa, la Instituţia prefectului, ne face o bucurie. Data de joi 21 septembrie 2017 orele 10, este potrivită pentru noi. Audienţa pe care o cereţi şi pe care tocmai am programat-o este de fapt o invitaţie din partea noastră pe care vă rog să o acceptaţi. Cu consideraţie, prefect, Ovidiu Victor Frent”. La întâlnirea de astăzi doamna Haliță a dorit să-i prezinte domnului prefect o serie de documente istoria pe care le deține și pe care dorește să le doneze Arhivelor Naționale. Și să mai spunem astăzi doar atât: Solomon Haliță a fost și prefect al județului nostru între 15 februarie 1922 și 27 martie 1926.
Solomon Haliță s-a născut la 17 aprilie 1859. Studiază primele trei clase primare în satul natal, apoi în orașul Năsăud (clasa a IV-a) și apoi gimnaziul românesc. La 20 de ani, Solomon Haliță își ia bacalaureatul „cu laudă”. La Universitatea din Viena obține licența în Filosofie și Istorie și licența Paedagogiului din Viena. După terminarea studiilor revine în țară și începând cu data de 31 octombrie 1883 funcționează ca profesor (apoi director) la Dorohoi, la Școala Normală din Galați, apoi la Școala Normală din Bârlad. Aici a întemeiat prima revista pedagogică din oraș: „George Lazăr”, „revistă pentru educațiune și instrucțiune”, care a apărut lunar în perioada 1887–1889, sub direcțiunea sa. După 1 octombrie 1888 funcționează ca revizor școlar al județului Tutova și apoi inspector general. După aproape zece ani de activitate în slujba școlii la Bârlad, se transferă la Galați, apoi, în 1905 la Iași, la catedra de filosofie și pedagogie de la seminar. Activează apoi ca inspector general în Ministerul Învățământului (numit de Spiru Haret), funcționar guvernamental la Iași (1916-1918) și director în Prefectura Iași (1919-1921). În 1919 este numit inamovibil în această funcție. În noiembrie 1918, odată cu evenimentele generate de Marea Unire, autoritățile din Vechiul Regat au numit o delegație condusă de Solomon Haliță, pentru a intra în contact cu fruntașii Partidului Național Român din Transilvania și pentru a îndeplini rolul de observator și organ de legătură între aceștia și guvernul Vechiului Regat. Începând cu anul 1922, se întoarce în Ardeal, mai întâi ca director general al învățământului primar și normal din Cluj, apoi ca prefect al județului Năsăud, funcție pe care o exercită începând cu anul 1922 și până în 1926, anul morții sale.

În această calitate a întemeiat trei licee, o școală normală și trei școli de meserii.

Moștenire[modificare | modificare sursă]
Din anul 1993, un liceu din orașul natal, Sîngeorz-Băi, a fost denumit Liceul teoretic „Solomon Haliță”. De asemenea, o stradă din municipiul Bistrița poartă numele acestuia.

Comentarii

23/09/17 08:27

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]