alp

Note de călătorie cu Corneliu Florea

Doctorul Pădeanu Dumitru, având ca nume de scriitor Corneliu Florea, se apleacă cu dragoste, cu ochiul fin al cercetătorului, cu respect asupra valorilor, peste poveştile fermecătoare ale locurilor prin care a călătorit de-a lungul timpului. Drumul iniţiatic a avut loc în anul 1984, când trece graniţa ţării, ajungând în lagărul de refugiaţi din Traiskirchen, Austria, iar mai apoi devine cetăţean canadian. În cărţile lui Corneliu Florea descoperim libertatea omului sincer şi deschis, minunile de pe planetă, revolta şi bucuria.

Volumul „Note de pe drumurile lumii”, reeditat la Editura Aletheia, este o carte a umblărilor prin lumea largă în care autorul descoperă în călătorii, începând cu anul 1990, istoria milenară a lumii.

Pentru început suntem părtaşi la descoperirea Romei Antice, vizitând, împreună cu scriitorul, Muzeul de Antichităţi, Pinacoteca Vaticanului, Capela Sixtină, Basilica Sf. Petru, Collosseum, cel mai grandios amfiteatru antic, Pantheonul. Umblăm prin lume împreună cu Corneliu Florea la începutul anului 1990, când în România era începutul democraţiei. O multitudine de gânduri îi amintesc scriitorului de cuvântul „acasă”, însă împreună cu excursioniştii devine părtaş al istoriei Romei, luând legătura cu Augustus, Tiberius sau Nero. Interesant cum românii sunt priviţi dintr-un anumit unghi la Roma, acela al ţiganilor, fapt amplificat peste ani. Vizităm apoi Napoli, imaginaţia fiind pusă la lucru prin descrierea cu amănunt a fiecărui loc vizitat, se face un popas la Florenţa, iar mai apoi, la Veneţia. După această călătorie prin istoria lumii, ne întoarcem la evenimentele din Canada anului 1982 când, printr-o semnătură, regina Elisabeta a II-a proclama aducerea în Canada a Constituţiei, ceea ce însemna desfacerea legăturii coloniale de marele imperiu englez. Suntem apoi părtaşi la tainele fiecărui detaliu a ţinutului canadian, vizităm oraşele Monreal, Quebec sau capitala Ottawa, un orăşel de 500.000 locuitori. Canadienii cunosc foarte bine numele României prin campioana noastră Nadia Comăneci, care, în 1976 obţinea titlul suprem la olimpiada din Monreal. Emoţionante sunt momentele în care, după Revoluţie, scriitorul se întoarce acasă pe ruta Toronto, Frankfurt, Otopeni. Răspunsul la întrebarea ce s-a întâmplat cu poporul român, cu ţara săracă avea să-l afle imediat la coborârea pe aeroportul Otopeni, care i s-a părut ca după bombardamente. De fapt aşa era România. O ţară săracă, plină de mizerie. În Timişoara, oraşul natal, lacrimile se împletesc cu dragostea la întâlnirea cu mama, fiinţa cea mai dragă de pe pământ, cu care scriitorul avea poveşti comune de peste 50 de ani.

O altă vizită, pe un alt traseu, are loc în Maramureşul voievodal, cu un popas la Bistriţa, care este descris în anul 1993, ca un oraş mai murdar ca niciodată, cu oameni pământii la faţă şi care trecea prin tranziţie fără benzină. După descoperirea tainelor culturii româneşti şi a frumuseţilor acestora, din păcate prea puţin promovate, facem un mic tur nord-american, salutăm Statuia Libertăţii, indigenii din Montana, Las Vegas-ul şi descoperim pe români în mijlocul continentului american, la un amplu festival al tradiţiilor noastre.

O carte a călătorului român, înstrăinat fără dorinţa lui de propria ţară, bucuros când îi descoperă pe ai lui. O carte a gândurilor bune, Corneliu Florea fiind unul dintre românii care se luptă pentru cunoaşterea drepturilor noastre, atât în calitate de scriitor, cât şi în aceea de gazetar, fiind cel care scoate de mulţi ani revista „Cuvântul liber”. Corneliu Florea nu şi-a uitat niciodată plaiurile natale, pe care le poartă în inimă şi din care oferă cu drag celor care îi citesc cărţile.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]