Nuntă de poveste la Budeşti Fânaţe. Răzvan şi Flavia, mirii ce cinstesc dragostea românească ! Primarul Vasile Codrea, preotul Rareş Pîntea, Aurel Tămaş şi sute de oameni au petrecut împreună

Tradiţiile străbune sunt readuse în actualitate la Budeşti Fânaţe unde nunta tradiţională a animat întreaga comunitate. În costume populare, nuntaşii au ieşit în faţa bisericii de unde au pornit în alai după nănaşi, la casa parohială, apoi împreună cu mirele au mers după frumoasa mireasă, la familia Grigore şi Măriuţa Voievod care a pregătit zestrea miresei, constând într-o laiţă frumos împodobită cu ţoluri şi perne. Întreaga atmosferă a fost animată de starostele Vlăduţ Ioja, care a învăţat obiceiul de la Traian Macovei, care a fost de atâtea ori în această ipostază la nunţi, în tinereţe. Mirele - Răzvan Andrieş, împreună cu mireasa - Flavia Faur, nănaşii Ioan şi Camelia Dorhoi, Alexandru şi Simona Şomşudean au luat drumul spre Căminul Cultural, alături de întregul alai, printre colăcari numărându-se şi George Bachia şi Florin Sânmărtinean.
Cu strigături, cu steagul în frunte şi călăreţii, nuntaşii au fost admiraţi de întreg satul, la Căminul Cultural fiind primiţi de primarul Vasile Codrea, care a oficiat simbolic starea civilă.
Nu a lipsit aruncatul cu grâu pentru bogăţia vieţii în doi, chiuitul în prag a soacrei mari – Maria Faur. Nuntaşii au fost îmbrăcaţi în portul de iarnă, aşa cum se făcea în trecut la nunţile ce avea loc în câşlegile dintre Bobotează şi Postul Paştilor, mirele purtând în cap o cuşmă, iar mireasa o cununiţă numită munună.
Premergător nunţii, tinerii se întâlneau la făcutul steagului, iar fetele la făcutul cununii miresei. Şi pentru că nimic nu se poate face fără voia Celui de Sus, mirii au avut şi de această dată alături de ei pe părintele Rareş Pîntea, de altfel foarte implicat în redarea acestui obicei.
În satul tradiţional, înainte de a merge la cununie, mirii treceau cu câteva zile înainte pe la biserică pentru a se spovedi, ca în momentul în care sunt binecuvântaţi de către Cel de Sus sufletele lor să fie curate.
Dintre momentele speciale ale nunţii amintim acela în care feciorul călare trebuia să ia colacul de pe o găleată cu apă, fără a vărsa nici măcar un strop, ajutând astfel tânăra pereche să aibă o căsnicie fericită, fără strop de necaz.
Petrecerea a fost una de zile mari, lăutarii din Miheşu de Câmpie ajutându-i pe nuntaşi să intre în atmosfera jocului de altădată, iar cireaşa de pe tort a fost cunoscutul artist Aurel Tămaş, împreună că orchestra sa, care le-a făcut o mare bucurie oamenilor cu ajutorul lui Ilarion Brătfălean, fiu al satului.
Nu a lipsit, bineînţeles, chiuitura „La găină”, Claudia Macavei, Mihaela Ioja, Felicia Aruncutean şi Aurelia Cerceş fiind de această dată în calitate de socăciţe, care prezintă specialitatea meniului: găina pe masa nănaşilor.
Evenimentul, organizat de Primăria comunei Budeşti şi Parohia Budeşti Fânaţe, a avut, pe lângă implicarea directă a primarului Vasile Codrea şi a părintelui Rareş Pîntea, oameni de bază care au pus suflet în reînvierea tradiţiilor, amintind aici pe Mariana Faur, care a asigurat sonorizarea, iar filmarea şi fotografiile, care asigură nemurirea acestui eveniment, s-au realizat cu ajutorul Alexandrei Codrea, angajate la Primăria Budeşti, şi a lui Sebastian Cerceş.
„În cadrul acestui eveniment s-a încercat a se aduce în actualitate nunta tradițională din comuna Budești. Starostele ne-a dezvăluit cum se făcea nunta pe vremuri. La început, a fost remomerat obiceiul cusutului la mireasă, pentru a-i face zestre. La acest moment au participat tinerele de vârsta ei, numite druște (adică un fel de domnișoare de onoare). Pe vremuri, cusutul avea loc de luni până cand terminau lucrul, dar nu mai târziu de vineri seara. Apoi, sâmbătă după-masa, mireasa cu două druște mergeau pe la casele oamenilor pentru a-i chema la Șaranteu, un fel de petrecere de dinainte de nuntă, unde se juca până la miezul nopții. Duminica, starostele împreună cu muzicanții mergeau după nași, apoi împreună cu aceștia după mire și cu mire la mireasă. Aceștia mergeau în frunte cu un stegar. De la mireasă se mergea la Biserică și apoi la cămin unde îi aștepta soacra mare în prag și le ura bun venit chiuind. Aceste obiceiuri am vrut să le scoatem în evidenţă”, ne-a explicat părintele paroh Rareş Andrei Pîntea.
„Mulţumesc pentru aceste momente deosebite întregii comunităţi, părintelui paroh Rareş Pîntea, naşilor, socrilor, în mod special mirilor, colăcarilor, druştelor, domnului Ilarion Brătfălean, care ne-a făcut surpriza de a-l avea în mijlocul nostru pe cunoscutul artist Aurel Tămaş. Le mulţumesc tuturor pentru implicare, îi felicit, îi iubesc şi-i îmbrăţişez”, a declarat primarul Vasile Codrea.
Dacă fiecare comunitate ar căuta în lada de zestre şi ar aduce lucrurile frumoase pe care altădată ştiam să le cinstim, într-o lună în care sărbătorim dragostea, ne-am da seama că nu avem nevoie să importăm sărbători, pentru că cele mai frumoase sunt cele româneşti.
Felicitări celor din Budeşti Fânaţe că ştiu să-şi cinstească portul, să-şi vorbească vorba şi să îşi promoveze obiceiurile frumoase. Este un gest care ar trebui să devină normal în toate comunităţile şi astfel să arătăm întregii lumi ce frumoşi sunt românii.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]