O ALTĂ CARTE A TELCIULUI

Ioan Mititean

Telcenii au cu ce se mândri. Au peste tot oameni de mare valoare ce se implică în viața satului cercetând adânc obârșia neamului, cercetări finalizate prin simpozioane, iar în final ajung file de carte, ducând mesajul peste zările senine ale sufletului. Unul dintre cărturarii de marcă, fiu al satului este colonelul Vasile St. Tutula, doctor în istorie, o prezență vie în viața localității, omul ce-și dă singur de lucru, făcând din cărţi alese sărbători frumoase ca umbra unui gând.

În această comună minunată, este creat un câmp prielnic de afirmare scriitoricească deoarece însăși primarul Sever Mureșan este un om al culturii și chiar coautor la cărțile Telciului. Simpozionul din vara trecută s-a finalizat prin cartea “Comuna Telciu la 770 de ani de atestare documentară“, ca un omagiu adus satului la o așa frumoasă vârstă. Acțiunile cultural-istorice și literare de la Telciu se desfășoară sub semnul prieteniei și bunei colaborări dintre toți factorii educaționali ce încolțesc în solul fertil al comunei cum sunt: Despărțământul ASTRA Năsăud, președinte Ioan Seni, Cultul Eroilor, președinte col. Vasile Măgerușan, VRR (Virtutea Romană Reînviată) Cluj, președinte un alt fiu al satului Valeriu Toderici, un poet ce simte pulsul creator al cititorului pe care îl valorifică prin originalitate și Liga Scriitorilor Români, Filiala Năsăud, preşedinte Ioan Mititean, ce a avut alături jumătate plus unu dintre membri, printre care doi telceni respectiv Rodica Fercana cu rezultate pe plan internaţional și Valeriu Mureșan ce dă curs celei de a patra carte cu un limbaj concentrat al afectivității, al rimei și ritmului.

Cartea prezentată este un omagiu adus celor peste 30 de generații care s-au succedat, au trăit și au muncit în această frumoasă comună de pe Valea Sălăuței. Paginile 14-2, sunt ocupate de primarul comunei care aduce în fața cititorilor evoluția comunei pe toate planurile: economic, gospodăresc, social-cultural și sportive, cât și probleme de perspectivă.

Scriitorul Romulus Berceni, cărturarul năsăudean care conduce de peste 20 de ani revista “Ecologistul” arată în paginile 22-27 tradițiile satului românesc, semnificația răzoarelor care s-au înălțat an de an odată cu arătura, într-o perioadă de sute de ani dovadă că aici au trăit oameni care au răscolit pămăntul, sursa lor de trai. Fără prezența populației și stabilitatea ei în zonă răzoarele nu aveau cum se forma. Autorul insistă și asupra relației om–plante, concretizând atâtea nume de oameni preluate din lumea vie –Cireșica, Dalia, Floarea, Frăguța, Garofița, Gherghina, Crin, Trandafir, Creangă, precum și comparații care au ca etalon plantele: “înalt ca bradul”, “Moale ca plopul”, “Tare ca stejarul”, “Iute ca ceapa”, “Roșu ca bujorul”, “Buze ca fraga”, “Lacrimi ca strugurii”, “Boboc de fată”, “Bun ca pâinea caldă” etc.

La pagina 28 cercetătorul dr. Adrian Onofreiu imortalizează mesajele timpului învăluite într-un adevăr spiritual, date de sinteză referitoare la înzestrarea funciară a localității, denumite generic – operat cadastral.

La pagina 37 poposește autorul cărții ce ne surprinde cu figuri de marcă din istoria graniței militare năsăudene abordând problema revoltei de la Salva, spre a înțelege caracterul ei social și religios.

Proaspătul premiat cu Medalia de Aur pentru volumul “Pagini de ziar, pagini de carte”, Ioan Mititean, tratează începând de la pagina 46, aspecte din activitatea meseriașilor telceni cuprinși în cele două volume: “Arta meseriașilor năsăudeni”, autori: Ioan și Lucreția Mititean și Floarea Pleș, oameni ce s-au angajat benevol spre a dărui.

Regretata prof. Valeria Berceni îi dă viață poetului George Coșbuc cu adânci rădăcini în Telciu, care aduce în prim plan țăranul cu grijile, preocupările și obiceiurile lui.

Scriitorul Ioan Seni, ne face cunoștință cu personalități ce s-au remarcat pe plan local, național și chiar internațional, act de comuniucare și deschidere către lume și sper că nu este omis tânărul avocat Ionașcu, omul cu un câmp energetic spre dreptate și omenie.

Facem popas “La căsuța dingă vale – acasă la Valeria Peter Predescu”, prototipul unui erou al cântecului năsăudean, o purtătoare de biruință care prin cântec a găsit căile de la o lume la alta. Casa de la nr. 76 ne-a fost deschisă de Lucreția Mititean, care ne prezintă artista prin idei înălțătoare clădite în spații de sărbătoare a gândului.

“Salve parva Nepos Romuli” – “Fii salutată mică nepoată a lui Romulus” sunt cuvintele cu care scriitorul Mircea Daroși își începe prelegerea cuvinte care amintesc încă o dată de originea latină a noastră.

Mobilizarea spre Telciu, de fiecare dată o face Rodica Fercana, păstrătoare a tradițiilor, ca semn a prieteniei noastre, deoarece Dumnezeu îi adună pe cei care au nevoie unii de alții “Din drag de obârșie”. Prezintă frumosul costum popular local și tradițiile locului.

Scriitorul de pe Valea Fiadului, stabilit la Cluj, Valeri Toderici descoperă tinere talente din obștea satului convins că fiecare om care scrie are un concept fundamental și fiecare generație are dreptul și puterea să se apere pe sine. A reușit să adune de pe toate văile o mână de merinde și un scut ocrotitor.

Scriitorul militar Ioan Cordovan, pentru cunoașterea și transmiterea mai departe a unei istorii adevărate a constituit în cadrul Asociației un Club pentru neam și țară “Regăsirea Daciei”, unde se prezintă materiale istorice de mare valoare de către istorici și alte personalitați bistrițene.

În partea a IV-a a cărții sunt studii și articole semnate de Claudiu-Vasile Tutula, preot Ioan Dănuț Parascan, prof. Domnica Homei, urmând imagini din viața școlară și poezii semnate de – Alexandru Simion, Leon Catarig, Valeri Toderici, Valeriu Mureșan care spune:

“Haidem, haide şi-om mai fi,

Dacă se mai nasc copii.

Lume tu mai poți trăi,

Numai dacă sunt copii.”

Acesta de fapt este mesajul ca satele noastre să dureze în timp.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]