Suplimentul "Răsunetul Cultural", realizat de Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud şi USR Cluj

O controversă: data și locul nașterii lui Eminescu

C O N F L U E N Ț E

 

 

          Este firesc să se fabuleze mult pe seama unui poet de talia lui Mihai Eminescu, devenit legendă. Spațiul virtual, cu posibilități de comunicare aproape nelimitate, a devenit în mod firesc și mediul propice pentru astfel de demersuri. Tocmai acest lucru ne determină să publicăm în acest spațiu, fără a comenta, o seamă de mărturii (scrisori), așa cum sunt prezentate în remarcabilele volume (în număr de 13) ale lui I. E. Torouțiu, „Studii și documente literare”, apărute în perioada interbelică și care nu au fost reeditate, după știința noastră.

„R. C.”

 

 

          Domnule Director,

          E mai bine de un an de când stăpânesc date temeinice asupra locului și anului nașterii lui Mihail Eminescu și de când văd în toate încercările biografice greșeli mari în această privință și abia m-am hotărât, având în vedere ospitalitatea „Convorbirilor Literare”, să le dau în vileag.

          Datele pe cari vi le comunic le datoresc împrejurării că fusesem trimis, ca student, la Botoșani, împreună cu D. C. Vasiliu, ca să încercăm o stabilire a locului nașterii, unde trebuia, după frumoasele intențiuni de atunci, să seridice o școală în amintirea poetului.

          Iată câteva date – toate greșite, - culese din cele mai autorizate biografii apărute:

          Mai întâi pe mormântul de „sub teiul sfânt și dulce”, sub numele „Mihail Eminescu”, stau săpate, în piatra rece, două clipe din vecinica vreme: „1850-1889”.

          În prefața ediției a IV-a, D. Maiorescu scrie că e „născut la 20 Decembrie 1849, în satul Ipotești, lângă Botoșani”. Tot asupra acestei date, ca an al nașterii lui Eminescu se oprește și N. D. Pătrășcanu, în partea studiului său publicat în Numărul jubiliar al „Convorbirilor”, „dată găsită scrisă chiar de mâna lui în registrele Direcției Convorbirilor Literare”.

          În matricula gimnaziului din Cernăuți se găsește anul 1849, 14 decembrie.

          Într-alte schițe biografice greșeala e și mai mare: așa într-un articol, bogat într-unele fapte adevărate, întrucât însumi am putut să le controlez, publicat mai întâi pare-mi-se în „Românul”, reprodus însă în unicul număr al ziarului „Eminescu”, ieșit cu prilejul desvelirii bustului la Botoșani, la anul 1848, luna Noiembrie 8, în ziua de Sfinții Arhangheli, pentru care i s-a dat și numele de „Mihai” din botez.

          Dacă atâtea deosebiri sunt în scrierile apărute departe de locul nașterii, nicăieri mai mult ca în Botoșani nu se pot culege date false, ca întâmplări din viață, ca împrejurări de familie, ca timp și loc al nașterii (Ba Dumbrăveni, ba Ipotești etc.).

          După o zadarnică excursiune ce am făcut la Ipotești, satulcopilîtiei lui Eminescu, D. G. Cerchez, atunci prefect al județului, a primit următorul răspuns la o scrisoare ce adresase maicăi Agapia Gherghel, stareța schitului Agafton, unde trăiește o mătușă a poetului.

 

1891, Martie 29, Agafton

 

Domnule Prefect,

 

          D-l Poet Eminescu este născut în Botoșani; aceasta este foarte sigur, căciam întrebat pe maica Fevronia Jorașcu, care au fost față cânds-au născut. Este cunoscut  încă că Botezul  i s-au cetit de cătră preotul Dimitrie, de la Ospenia.

(s) Agapia Gherghel

 

          Am pornit spre biserica Uspenia, ce-i mai zice și Biserica Domnească – Catedrala din Botoșani, – am căutat pe preotul Dimitrie și după răscolirea câtorva groase volume, prăfuite de vreme, în cari erau trecute numele tuturor botezaților de „Dumnealui preotul Iconom Ion Stamati”, acum răposat, începând cu anul 1832, am găsit în „Metrica, partea I, de nașteri și botezuri” următoarele rânduri, pe cari le dau în exactă transcriere:

          „Născut la 15 Ghenarie 1850, din părinți: Gheorghe Eminovici, proprietar șisoția sa Ralu, născută Vasile Jurașcu, care primi botezul în 21 Ghenarie; s-a numit Mihail, având naș pe Dumnealui Stolnicul Vasile Iurașcu”.

          Acest volum se află în buna păstrare a preotului Dimitrie, de la mai sus pomenita biserică.

          Cum vedem, în aceste puține rânduri nu se spune locul nașterii lui, dar fiind dată afirmarea maicăi Jurașcu, mătușa lui Eminescu, care încă trăiește și care a fost de față la nașterea sorei sale, muma poetului, șicum nu se poate admite – presupunând că s-ar fi născut la Ipotești (Dumbrăvenii sunt mult mai departe) – ca părinții lui să nu-l fi botezat la biserica satului, unde sunt îngropați toți ai familiei și care e lângă Curtea lor și să-l fi dus pe el, copilul crud de șase zile, în gerul lui Ghenarie, cale rea de trei ceasuri, numai așa... ca să-l boteze în Botoșani, rămâne cu totul sigur că:

          Mihail Eminescu s-a născut în Botoșani în ziua de 15 Ianuarie 1850.

 

Buzău, Mai 1892

N. D. Giurescu

 

          D. Titu Maiorescu ne comunică următoarea scrisoare, pe care a primit-o de la un student al facultății de litere din București.

            Noi o publicăm spre completarea notițelor anterioare apărute în revista noastră (Convorbiri literare, n. N.) cu privirela aceeași chestie.

 

Domnule Maiorescu,

 

          În numărul festiv al revistei „Ateneul”, apărut cu ocazia inaugurării bustului de la Dumbrăveni al poetului Eminescu, am găsit un articol al D-lui Corneliu Botez intitulat: „Unde s-a născut poetul Eminescu?”. Citindu-l, am văzut că D-sa încheie acolo astfel: „Rămâne dar definitiv stabilit că Eminescu s-a născut în orașul Botoșani la 15 Ianuarie 1850, primind botezul la 21 Ianuarie.”

          D-sa scoate acest „dedinitiv stabilit”, bazându-se pe „însuși actul original  care constată în mod legal nașterea și botezul poetului”.

          Cu toate acestea nu cred că data nașterii poetului e încă stabilită și pentru asta voi încerca să arăt că e mai probabilă ziua de 20 Decemvrie 1849.

          Această convingere mi-a fost sugerată în urma unor identice întâmplări în stabilirea datei nașterii mele: afirmarea mamei că m-am născut „în noaptea Ajunului”, precum și găsirea (într-o carte veche a tatălui meu) însemnării că sunt născut la 24 Decembrie 1881 se opunea celei „născut alaltăieri”, existentă în extractul de botez cu data de 6 ianuarie 1882. Lămurirea mi-a venit ăn urma cuvintelor mamei: „și ai fost botezat în ziua de Bobotează”. Atunci am zis: în actul de botez nu poți pune toată încrederea, deoarece cei însărcinați cu facerea lui, cel puțin atunci, erau mai mult sau mai puțin indiferenți față de exactitatea zilei nașterii; o confundau, înlocuind-o adesea, dacă nu totdeauna, cu cea de botez.

          Așadar e de crezut că într-un timp mai îndepărtat (1850) decât cel de la 1882, când actele stării civile mai erau și în seama preotului, să se fi comis vreo eroare.

          Că ziua de 20 Decemvrie 1849 e adevărata zi a nașterii lui Eminescu, mi-o întemeiez între altele pe următoarele argumente ce concură în favoarea acestei date:

          1.Eminescu însuși a scris într-un registru păstrat de D-l Iacob Negruzzi – în care membrii societății „Junimea” își înscriu data și locul nașterii – că s-a născut „în ziua de Ignat” (20 Decemvrie) în satul Ipotești de lângă Botoșani. Cuvintele expresive și așa de categorice „în ziua de Ignat” m-au făcut să cred că trebuie să fie reproducerea fidelă a celor spuse de însăși mama poetului și că Eminescu nu face acolo altceva decât reproduce întocmai afirmarea celei mai în putință să știe exact.

          2. Într-o psaltire veche, în care sunt scrise consecutiv de însuși tatăl poetului nașterile tuturor copiilor săi, stă scris: „Astăzi 20 Decemvrie anul 1849 la patru ceasuri și cincisprezece minute europenești, s-a născut fiul nostru Mihai”.

          Credem că părintele nu s-a putut înșela în scrierea acestei date, mai întâi că el, indicând, după cum se vede, și ora și minutul, pare a fi scris-o îndată după naștere și apoi chiar scriind-o mai târziu – după cum ne povestește fratele poetului – „era om dotat de la natură cu o așa memorie, încât cunoștea pe toți contemporanii săi, boieri și boiernași din toată Moldova”. Așadar nu e de mirat că actul de botez să fie eronat, ci e mai de mirat ca cineva să nu creadă ceea ce ne-a spus mama prin gura poetului și ceea ce ne-a lăsat scris tatăl.

          3. Cu atât mai mult ziua de 15 Ianuarie 1850 se poate crede a fi fost ziua botezului, cu cât, calculată matematicește, cade într-o Duminică, și este de știut că botezurile se fac sărbătoarea. E lucru prea curios ca ziua de 21 Ianuarie să fi fost ziua de botez, căci sunt numai cinci zile de abia  trecute de la naștere, și ce așa grabă pe părinți să-l boteze îndată tocmai într-o Sâmbătă.

          În privința locului nașterii e mai greu de afirmat. Totuși din cuvintele poetului că s-a născut la Ipotești – unde era moșia tatălui său – în timp ce actul de botez s-a găsit în matricola de născuți a bisericii Uspenia din Botoșani, ar rezulta probabilitatea nașterii la Ipotești, aproape de Botoșani; iar pentru botezul copilului au venit la oraș, mai alescă se găseau tocmai în timpul sărbătorilor Crăciunului, când știut este că se petrece mai bine la oraș, găsind distracții mai variate acolo.

          Pentru botez și maica Fevronia, mătușa poetului, a afirmat că s-a săvârșit la biserica Uspenia, luând ea însăși parte.

 

Mihail N. Popescu-Colibaș

 

(I.E. Torouțiu, „Studii și documente literare”, vol IV, Junimea, Institutul de Arte Grafice Bucovina, București, 1933, p. 275-280)

 

 

 

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]