O floare de tulipan - Krista Yenifer Zoltan!

Krista este o fată frumoasă, isteaţă şi tare silitoare în tot ceea ce face ea. În urmă cu doi ani când am plecat în turneu la Marea Neagră cu Ansamblul folcloric ''Doiniţa'' domnişoara aceasta minunată stătea cuminte în timpul spectacolelor şi fredona toate melodiile pe care ''Zânele Doiniţei'' le prezentau publicului...I-am zis, foarte convins de asta, că la anul, adică în 2011 va reveni in turneu la mare şi va cânta două cântece ungureşti, cele mei frumoase cântece de la Bretea, satul bunicilor Zoli şi Roszi. Toată lumea a rămas neîncrezătoare mai puţin eu şi Krista! În seara de 12 august 2010 cînd am sărbătorit-o pe plaja de la Mamaia pentru că împlinea 7 ani, mi-a făcut şăgalnic cu ochiul, ca şi cum mi-ar fi încredinţat un secret care urma să fie numai al nostru, că DA, va fi pe scenă anul viitor! Şi din toamnă a început repetiţiile la ''Doiniţa'' sub ochii atenţi ai Corneliei care a îndrăgit-o imediat! Aşa cum au îndrăgit-o toţi copiii, colegii ei de cântec şi de dans popular.
Pentru că Krista Cozan Zoltan are trei calităţi deosebite! Prima ar fi aceea că este o unguroaică micuţă şi tare hotărâtă. Vorbeşte, gândeşte, se joacă, se bucură se minunează de lumea asta şi îşi face planuri măreţe în limba ei, în ungureşte adică! Nimic din ceeea ce este minunat în viaţa naţiei sale viguroase, nobile şi mândre nu-i este străin.
Ce de -a doua calitate ar fi aceea că Krista rămânând mereu o unguroaică deşteaptă şi hotărâtă este în acelaşi timp şi o româncuţă apreciată de toată lumea! Adică vorbeşte şi chiar cântă româneşte la fel ca o româncă neaoşă. Nu se sfieşte deloc! Şi nici vorbă să-i fie frică cumva că-şi va pierde graiul matern vorbind româneşte! Krista îşi apără adevărurile ei şi ale sângelui naţiei sale cu o naturaleţe admirabilă. Deocamdată o face din instinct. Când va fi însă mare va şti foarte bine ce anume trebuie să facă şi cum anume să se comporte pentru a rămâne mereu ea însăşi!
Cea de-a treia calitate a Kristei este talentul ei extraordinar. De pe la şapte ani cântă la ''Doiniţa'' şi a înregistrat deja patru cântece şi trei colinde în limba maghiară şi un cântec popular în limba română. La ''Doiniţa'' este o regulă de aur: fiecare copil face doar ceea ce crede că este bine pentru el şi învaţă cântecele care îi plac. Obligaţiile sunt doar de natură colectivă: cântecele de grup se aleg de către doamna Cornelia iar dansurile populare de către maestrul coregraf Aurel Muntean. Din toamna aceasta Krista a hotărât, singură, că va învăţa să danseze româneşte! Adică dansuri populare româneşti la ''Doiniţa juniori''. Iar dacă fetiţa acesta specială doreşte să ducă ceva la bun sfârşit, reuşeşte întotdeauna! De exemplu în vară Krista a participat la Medgidia la concursul interjudeţean ''Chip de copil'' ediţia a doua, organizat de către Inspectoratul şcolar judetean Constanta la care a câştigat premiul şi locul întâi!
De curând, în zilele de 12-14 octombrie Krista a participat la Timişoara, în localitatea Dumbrăviţa/Ujszentes la concursul naţional de cântece populare maghiare unde în compania selectă a peste 60 de copii concurenţi a obţinut Menţiunea I( locul IV) şi Diploma de onoare pentru cântecele prezentate. La acest concurs Krista a fost insoţită de învăţătoarea sa Iulia Ferencz dar şi de bunica Roszalia, cea care îi veghează cu dragoste paşii copilăriei... Trebuie spus că la concursul amintit a participat şi eleva Melania Bartha din Uriu deoarece şi această fetiţă talentată a fost răsplătită cu o menţiune de către juriul concursului.
Nu scriam aceste rânduri dacă nu credeam cu tărie că fiinţa aceasta admirabilă numită Cozan-Zoltan Krista-Yenifer, eleva dintr-a III-a de la Colegiul ''Andrei Mureşanu'' le merită cu prisosinţă! O iubesc pe Krista cu iubirea deplină pe care sunt convins că oricine cunoaşte acest copil se simte obligat să i-o declare! Dar o iubesc cel mai mult pentru că semănând cu toţi copiii din lume Krista rămâne în acelaşi timp unică. Numai şi numai ea, îmbrăcată într-un superb costum naţional maghiar, putea să aibă cu Sergiu Vitalian Vaida pe scena Teatrului Naţional din Cluj Napoca, la Festivalul Naţional al Cântecului de cătănie, următorul dialog :
- Măi româncuţo, vină încoace, cum te cheamă pe tine?
- Da io nu-s româncuţă?
- No mă, da ce eşti tu,...?
- Io-s Unguroaică şi mă cheamă Krista...
Aşa cum Sergiu Vitalian Vaida a aplaudat-o din toată inima lui mare pe Krista, pe scenă în faţa unei săli arhipline, o fac şi eu acum, cu mulţumire! Drum bun în viaţă mândră floare de tulipan!