O MONOGRAFIE DESPRE UN LOC ÎNCĂRCAT DE ISTORIE VOIVOZI – BIHOR (1406-2011)

Poetul şi epigramistul Gavril Moisa, secretarul general al Ligii Scriitorilor din Romînia nu se dezminte. După o cercetare tenace, documentare prin arhive, dar şi în satul natal Voivozi, de peste 5 ani a reuşit să scrie şi să publice prima monografie închegată a localităţii de baştină. Acest succes vine la împlinirea şi sărbătorirea a 605 ani de la prima atestare documentară scrisă despre localitatea Voivozi (judeţul Bihor) în anul 1406. Bineînţeles, cercetările arheologice desfăşurate în zonă sub coordonarea istoricului Radu Popa, timp de aproape 15 ani, dovedesc vechimea de peste 2000 de ani a acestor plaiuri, locuite de strămoşii noştri daci. Atestarea documentară scrisă a unei localităţi nu se confundă şi nu trebuie suprapusă cu vechimea ei. Sînt două lucruri distincte, total diferite.
Autorul a avut ca obiectiv scrierea unei monografii a localităţii natale, imediat după 1990. Consultarea Arhivelor Naţionale de la D.J.A.N. Bihor, Baia Mare şi Cluj-Napoca i-a permis autorului o cercetare meticuloasă, o regîndire a întregului cuprins pe capitole şi subcapitole distincte, care să reflecte evenimentele istorice, viaţa şi activitatea generaţiilor ce au locuit şi muncit aici secole de-a rîndul în bună armonie, înţelegere şi toleranţă, fie ei romîni, unguri, slovaci, evrei sau germani, cu menţiunea că populaţia dominantă a localităţii de peste 80% au reprezentat-o romînii, aşa cum o demonstrează recensămintele de la 1720-1721 pînă la cel din 2002.
Dovezi arheologice ale locuirii zonei sînt aici, la Voivozi încă din neolitic, epoca aramei native, acum 4500-3000 a.Chr., iar prin descoperirile arheologice de peste 4000 de ani. Zona văii Bistrei a făcut parte din DACIA LIBERĂ după cucerirea de către împăratul Traian (98-117 p.Chr.) a unei mari părţi din DACIA, în urma celor două războaie daco-romane din anii 101-102 şi 105-106 după HRISTOS, punînd bazele provinciei romane DACIA TRAIANA.
Localitatea Voivozi este un nume de legendă şi istorie reală palpabilă, un loc legat de Maramureş şi de voivozii Maramureşului: Balc (1331-1402) şi Drag (1333-1400) care au stăpînit Valea Bistrei cu cele peste 100 de sate din jurul acestora, dar şi cele dinspre Marghita, Valea lui Mihai şi Borş-Bihor.
Mănăstirea de la Voivozi ctitorită de voivozii maramureşului are un loc distinct în apărarea şi conservarea credinţei noastre strămoşeşti, alături de mănăstirile de la Perii Maramureşului cu rang de Stavropighie la 1391, adică Mitropolie ce aparţinea şi conlucra direct cu Constantinopol (a doua Romă), dar şi în relaţiile ei cu mănăstirile de Lupşa (de pe Arieş), Rîmeţi, Bălgrad, Bodrog şi cele din jurul Caransebeşului.
Monografia despre localitatea Voivozi (1406-2011) cuprinde 334 pagini, format B5, fiind editată recent la Editura Grinta din Cluj-Napoca. Volumul este structurat pe 18 capitole cu 69 de subcapitole, presărate cu ilustraţii, scheme şi hărţi. Cele 44 de ANEXE conferă lucrării o bogată documentară şi o notă originală de abordare, care denotă activitatea de cercetare meticuloasă a autorului, punînd la baza întregului text date şi fapte istorice de mare importanţă economică, inclusiv privind mineritul în zonă, organizat în sistem industrial de peste 130 de ani, permiţînd accesul la cultură şi civilizaţie a celor peste 20 de localităţi miniere, lignitul fiind un cărbune de bună calitate pentru termocentrale şi nu numai.
În volum este înserată o vastă „Bibliografie Selectivă” pe care autorul a consultat-o şi o citează în bună parte în text: 15 fonduri arhivistice, 7 monografii rurale, peste 150 de lucrări generale şi speciale. Volumul are rezumat în limbi străine (engleză, franceză, germană, maghiară), un glosar, intitulat „voivozisme”, alături de 40 de biografii ale unor personalităţi locale (profesori universitari, ingineri, medici, jurişti, ofiţeri, profesori, dascăli, subingineri, gospodari ai satului, etc).
Monografia localităţii Voivozi cuprinde aproape toate elementele componente specifice acestui gen istoric de lucrare: cadrul fizico-geografic şi natural; reperele istorice ale localităţii, toponimia locurilor; satul, gospodăria ţărănească şi portul; relaţia dintre Stavropighia Peri (Maramureş) şi reşedinţa locală de la Voivozi; populaţia Voivoziului; composesoratul Voivozi; biserica şi credinţa; sărbătorile religioase, tradiţiile şi obiceiurile locale; şcoala şi slujitorii ei; minorităţile etnice ce convieţuiesc aici, foarte bine cu romînii de sute de ani; instituţia primăriei şi problemele administrative; spnătatea, sportul şi cultura; economia casnică şi economia privată; Exploatarea Minieră Voivozi; eroii satului, confesiuni despre Voivozi; biografii locale, glosarul „voivozisme”; Anexe; Bibliografia selectivă ş.a.
Este meritul autorului care printr-un stil şi mod propriu de abordare a reuşit să dea comunităţii locale o monografie documentată şi muncită, făcîndu-i cinste aşa cum a menţionat în mesajul său la lansare, arhivistul drd. în istorie Vasile Lechinţan, colaborator la acest volum.
Lansarea monografiei la Voivozi a coincis cu prima întîlnire a Fiilor Satului, onorată fiind şi de prof. univ. dr. Mircea Popa, preşedintele Despărţămîntului ASTRA Cluj, legat sufleteşte prin mii de fire de aceste plaiuri încărcate de istorie, credinţă şi cultură.
Cinste muncii autorului şi familiei sale, pentru frumoasa sa iniţiativă şi tuturor celor ce l-au sprijinit cu prilejul lansării volumului şi omagierii Eroilor Satului într-un frumos cadru festiv şi creştinesc.
Verba volant, scripta manent!