O nouă apariţie editorială – Teo Vrasmaş, două decenii de la trecerea în eternitate

La Editura Charmides este în curs de apariţie volumul îngrijit de Niculae Vrăsmaş – Raze de suflet – dedicat poetului Teo Vrăsmaş la două decenii de la trecerea la cele veşnice. Proiectul, finanţat nerambursabil din bugetul judeţului Bistriţa-Năsăud, aduce în faţa cititorilor unul dintre poeţii cunoscuţi născuţi pe Valea Bârgăului, cunoscut animator cultural şi cercetător nu doar al zonei de obârşie, ci şi a Văii Someşului, acolo unde s-a stabilit. Atât prin opera acestuia cât şi prin ochii contemporanilor, într-un an important pentru România, merită să aducem în actualitate şi opera unor cunoscuţi înaintaşi ai noştri.
Născut la 4 noiembrie 1931 la Prundu Bârgăului, judetul Bistriţa - Năsăud, poetul Teo Vrăsmaş s-a înălţat, prematur, la cele veşnice, în 17 aprilie 1998, la Sângeorz – Băi. A fost fiul mai mare al lui Nicolae şi Floarea, născută Sucilea, iar bunicul său, dinspre tată, care a fost multă vreme primar al comunei Prundu Bârgăului, l-a ajutat şi a ţinut foarte mult ca să înveţe carte, astfel a urmat şcoala primară în comuna natală şi apoi Liceul „Al. Odobescu” la Bistriţa, după care s-a încadrat în învăţămînt, absolvind la fără frecvenţă Facultatea de Biologie - Geografie din cadrul Universităţii “Babeş - Bolyai” din Cluj, lucrând ca profesor, director de şcoli şi cămine culturale sau ca ghid turistic, la Sângeorz-Băi, desfăşurând în paralel intense activităţi culturale, de cercetare monografică şi scriind poezii, până la sfârşitul vieţii.

Încă de mic copil a fost un talent, luând premii la desen, alaturi de colegul său mai mare, Sandu Cristea, care a devenit ulterior un mare pictor şi grafician, la Cluj, sau executând portretul, în creion negru, al unei frumoase colege, care era sora viitorului poet Domiţian Cesăreanu, respectiv mătușa scriitoarei Ruxandra Cesăreanu, în liceul de la Bistriţa unde a început să scrie versuri, fiind remarcat de profesorul său de română, Teohar Mihadaş. Făcea acrostihuri şi epigrame la colegi şi era numit poetul clasei. A scris o revistă muzicală, care a fost prezentată împreună cu un grup de colegi talentaţi, din liceu. În perioada vacanţelor era nelipsit din echipa artistică a Căminului Cultural din Prundu Bârgăului, condusă pe atunci de inimosul profesor Albu Matei, care a trăit 100 de ani. Acesta îi incredinţa sarcini de prezentare a programelor artistice şi de recitator, domenii în care avea un deosebit talent.

Activând ca profesor, Teo Vrăsmaș a desfășurat o bogată activitate culturală, obținând realizări deosebite, dintre care amintim următoarele: înfiinţarea unor grupuri artistice şi vocale, cu repertoriu din folclorul local, sau din compoziţii şi texte proprii, în cadrul şcolilor din Tureac, Tiha Bârgăului (director de școală și cămin cultural), Susenii Bârgăului, Bistriţa Bârgăului, Cuşma, Prundu Bârgăului, Matei (director de școală), Parva (director de cămin cultural), Clubul elevilor din Sângeorz–Băi, sau ale fabricilor de lemn din Suseni şi Bistricioara, precum şi ale fabricii de hârtie din Prund, multe dintre aceste formaţii ajungând în concursuri pe alte scene, la Prund, Feldru, Năsăud, Sângeorz – Băi şi la Bistriţa, fiind premiate.

În lunga şi bogata sa activitate didactică, profesorul Teodor Vrăsmaş, a întocmit numeroase lucrări de specialitate, dintre care enumerăm: ’’Bazinul Ilvei’’ (lucrare de licenţă în geografie, Cluj, 1968); ’’Studiul geografic al oraşului Sângeorz-Băi” (lucrare pentru gradul I didactic, Cluj, 1980); ’’Contribuţii la cunoaşterea reliefului Văii Bârgăului’’ (Simp. Cult. al Văii Bârgăului, ed. XI, 1982); ”Monografia comunei Tiha Bârgăului” (1982); ”Plante rare ocrotite de lege pe teritoriul oraşului Sângeorz -Băi” (Bistriţa, 1985); „Dezvoltarea turismului în zona oraşului-staţiune Sângeorz-Băi” (Dej, 1986); „Propuneri de transformare a „Pădurii Borcutului” în grădină botanică sub patronajul Clubului elevilor Sângeorz-Băi” (1987); „Expediţii turistice cu elevii” (Bistriţa, 1988); ’’Determinator de minerale şi roci’’ (Sângeorz-Băi,1989); ’’Sângeorz-Băi şi împrejurimile-ghid turistic’’ (1980-1990); ”Ţara Bârgăului’’(monografie complexă, în trei volume, 1996-1999, realizată parțial în colaborare, al cărei manuscris, din păcate, s-a pierdut, unele capitole fiind preluate și publicate în Anuarul Bârgăuan).

Principala sa preocupare a fost poezia, dar a publicat, în timpul vieţii, doar în ziarele locale judeţene, cele mai importante poeme fiind pregătite în mai multe volume, din care unele au fost tipărite postum. Din creaţia originală, mai fac parte numeroase acrostihuri, epigrame, în manuscris, din care a publicat câteva, în „Cuiul lui Pepelea” din „Răsunetul”, nr.1554/1996 şi nr.1817/1997.

Între lucrările aflate în manuscris, sunt culegeri de folclor şi câteva volume de versuri, dintre care au mai fost publicate, în timpul vieții, următoarele poezii: „Numele meu” („Gazeta de Bârgău” nr.7/22.05.1982); „Fluviul unirii” („Răsunetul”, nr.987/06.11.1993); „Ţara mea” („Răsunetul” nr.1004/1.01.1993); „Candela de la Putna” („Răsunetul” nr.1694 /16.08.1996); „Ianuarie” („Răsunetul” nr. 1799/18.01.1997).

Prin grija prof Rafila Mureşan şi a fratelui poetului, au fost publicate, postum, două volume de versuri, întitulate “De dragoste şi dor” (2007) şi “Versuri rebele” (2008), în editura bistriţeană Karuna, precum şi o plachetă bilingvă, româno-franceză, “Nori dantelaţi – Nuages Denteles”, la Editura Eikon, Cluj – Napoca (2008), iar acum restul poeziilor, aflate în manuscrise, sunt publicate, într-o ediție integrală. felicitări Nicu Vrăsmaş că nu laşi să piară memoria poetului nostru.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]