La noi

O personalitate accentuată: Dariu Pop

Nu totdeauna memoria, istoria e dreaptă. Conjuncturi politice trimit oameni de mărime admirabilă în marginea zestrei noastre culturale, riscând să-i pierdem, pentru noi şi urmaşii noştri.
Dar, când există organisme culturale care se străduiesc să aducă în prim- plan astfel de personalităţi, spre beneficiul zilei de azi şi al celor care vor urma, îţi spui că ele nu există degeaba.
Concret: Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Centrul Judeţean pentru Cultură, în colaborare cu Primăria şi Consiliul local Măgura Ilvei au organizat un spledid colocviu dedicat lui DARIU POP, model de cărturar ardelean.
În locul naşterii sale, Dariu Pop nu bănuia că, totuşi, cei din anul 2012 îl vor cinsti cu atâta drag, precum s-a întâmplat recent la Măgura Ilvei. De pildă, Dariu Pop, prin noi, cei prezenţi ( de la Satu Mare, Maieru, Bistriţa, Beclean, Rodna, Năsăud) el a trăit emoţionante momente de muzică clasică susţinute de Grupul „Pro Opera”: Florin Pop - tenor, Lucian Petrean – bariton, Lavinia Bocu – mezzosoprană, cu acompaniamentul la pian al doamnei Olga Adriana Bordaş. Efectiv, locul natal al lui Dariu Pop a avut parte de o manifestare de toată lauda, la care au participat, oglindid faţete ale acestei personalităţi, oameni de cultură precum Icu Crăciun, Andrei Moldovan, Gavril Moldovan, Aurel Podaru, Liviu Păiuş Marcel Seserman, Sever Ursa, Ofilat Varvari, Ioan Seni, Traian Parva Săsărman, Florin Vasile Şomlea şi Ioan Pintea.
Bine, dar cine a fost/ este Dariu Pop ? O personalitate secundă (sintagma îi aparţine lui Camil Petrescu), fără de care marea cultură nu ar putea să existe.
În limba persană Darius înseamnă „cel care posedă bunuri” (bunul cel mai de preţ al lui Dariu Pop a fost dragostea de neam). Mai înseamnă şi „cel care menţine binele”. Dariu Pop a ocrotit şi a sporit acest bine.
Destinul său existenţial se deschide într-un evantai de ipostaze. Eu vreau să mă refer la doar două dintre aceste componente: şederea lui la Beclean şi firea sa nonconformistă.
În toamna anului 1908 este numit titular în învăţământ la Beclean. Avea 21 de ani.
Ofilat Varvari, cel care-i alcătuieşte o amplă cronologie a vieţii şi operei, face următoarea remarcă: „Aici (adică la Beclean – n.m.) pune bazele unei echipe de teatru şi ale unui cor, formate din ţărani şi intelectuali locali şi organizează spectacole muzical-teatrale, distractive, educative şi cu caracter patriotic-naţional”.
Ei bine, e improprie propoziţia „pune bazele unei echipe de teatru şi ale unui cor”. Nu aşa; potrivită ar fi fost afirmaţia: Continuă tradiţia unor manifestări teatrale şi corale, iniţiate şi permanentizate, la sfârşitul secolului 19, de către eminentul dascăl Simeon Moldovan. De fapt, când în 1908 Dariu Pop se stabilea (vremelnic) la Beclean, venerabilul învăţător, pensionat, mai trăia şi, cu siguranţă, cei doi au avut ce dialoga pe această temă.
Simeon Moldovan alcătuise o trupă de „diletanţi teatrali” căreia i se dusese vestea în zonă şi ale căror spectacole s-au bucurat de comentarii în „Albina românească”, „Gazeta de Transilvania”, „Sionul românesc” (de la Viena, unde se afla beclenarul Grigore Silaşi). Trupa avea un repertoriu din care nu lipseau piese de V.Alecsandri şi C.Negruzzi. Trupa de teatru şi corul, conduse de Simeon Moldovan, au dat spectacole nu numai la Beclean şi împrejurimi, ci şi la Dej şi Târgu Lăpuş (deci în aria despăţământului XII al Astrei).
În fine, cine era primadona diletanţilor teatrali ? Era tânăra, frumoasa, blonda Ludovica Diugan, care în februarie 1885 devenea, prin căsătorie, Rebreanu şi avea să aducă pe lume, în noiembrie al aceluiaşi an, la Târlişua, pe Liviu Rebreanu.
Aşadar, în acesrte două domenii culturale, cărarea era bătătorită, iar năvalnicul Dariu Pop venea să o primenească.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5