O VOCE A TRANSILVANIEI : FRANCISC PĂCURARIU

Sub acest generic, Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Societatea Scriitorilor BN, în colaborare cu Primăria şi Consiliul Local al comunei Teaca, au organizat ediţia a treia a „ Zilelor culturale Francisc Păcurariu” pentru sărbătorirea scriitorului, diplomatului şi patriotului, remarcabilă personalitate culturală cu verticalitate şi amplitudine, din secolul trecut, care au constat într-un simpozion întitulat: „O voce a Transilvaniei : Francisc Păcurariu”, având la bază volumul „Timpul şi cuvintele Francisc Păcurariu”,al Editurii EIKON Cluj-Napoca din colecţia „Portret de Autor”, carte apărută sub egida Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, prin grija iubitorului de frumos şi literatură Florin Vasile Şomlea, director şi Ioan Pintea, scriitor, care şi-au conjugat eforturile şi au elaborat această carte aducând pentru publicul cititor din comuna sa natală, dar şi din România noi aspecte din viaţa sa de scriitor, de politician prin munca sa de diplomat şi patriot.

Pentru a marca importanţa evenimentului de la Teaca, un grup de scriitori, membrii ai Societăţii Scriitorilor BN s-au deplasat la Teaca în frunte cu preşedintele acesteia, scriitorul Andrei Moldovan, căruia i s-au alăturat scriitorii Ion Moise, Gavril Moldovan, Olimpiu Nuşfelean, Luigi Bambulea, Vasile G. Dâncu, prof. Vasile Lecinţan, venit la Teaca de la Cluj-Napoca ca să-i cunoască pe consătenii lui Francisc Păcurariu, aşa cum sunt ei astăzi . Au mai fost prezenţi Mircea Măluţ, Traian Parva Săsărman, Nicolae Vrăsmaş, dar şi localnici, printre care l-am recunoscut pe Aurel Ghiba, corespondentul „Răsunetului”din zonă, fiind prezenţi şi o serie de oameni de cultură din localitate, în special cadre didactice şi alţi iubitori de frumos, printre care remarcăm chiar pe edilul comunei, primarul Damian Iustian Muntean, care s-a implicat cu trup şi suflet în cadrul acţiunii, salutând la început prezenţa la Teaca a atâtor personalităţi remarcabile, după care invită ca frâiele acţiunii de la Teaca să fie preluate de către principalul organizator al acţiunii, dl. Florin Vasile Şomlea, directorul instituţiei judeţene de cultură, care la rândul său salută prezenţa în sala căminului cultural a atâtor oameni de litere, care au venit nu numai să omagieze personalitatea marcantă a lui Francisc Păcurariu în multiplele sale preocupări în viaţa culturală a Transilvaniei, dar şi a României, ci şi să marcheze un nou început pentru a scoate din raftul uitării o serie de personalităţi marcante ale literaturii române.

Pentru cei care cunosc mai puţin viaţa şi activitatea lui Francisc Păcurariu, am vrea să reamintim faptul că acesta s-a născut la 2 ianuarie 1920 în comuna Teaca, judeţul Bistriţa-Năsăud, murind în 1998 la Bucureşti. A fost fiul lui Efrim Păcurariu şi al Mariei, născută Szabo. Prozator, eseist şi poet, face studiile elementare în comuna natală între 1928-1932, apoi urmează Liceul „G. Bariţiu” din Cluj între anii 1932-1940. În perioada studiilor universitare, este rector la „Tribuna Ardealului” între anii 1940-1944, apoi redactor responsabil al gazetei „Înfrăţirea” din Târgu- Mureş, iar între anii 1944-1945, redactor la pagina pentru Ardeal a ziarului „România Liberă” şi între 1945-1946, redactor la „Lupta Ardealului” din Cluj, între 1946-1947, consilier la Legaţia Română din Budapesta, fiind între anii1948-1952 director adjunct, apoi director al Direcţiei Presei din Ministerul Afacerilor Externe. În acelaşi timp e conferenţiar la Catedra de Literatura română şi universală la Institutul de Relaţii Internaţionale. Este şi consilier la Ambasada Română din Belgrad şi la cea din Roma. Este trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României în Argentina şi Uruguay. În această calitate a fost membru supleant al delegaţiei române la sesiunea jubiliară ONU din 1960. Director al Direcţiei Presei din Ministerul Afacerilor Externe, pe urmă ambasador al României la Atena şi Nicosia, apoi directorul Direcţiei pentru Cultură şi Presă din Ministerul Afacerilor Externe. Înainte de pensionare este secretar al Comisiei Naţionale Române pentru UNESCO. Se pensionează în 1975. Am extras aceste date din „Notă bio-bibliografică” a volumului „Timpul şi cuvintele Francisc Păcurariu”, permiţându-mi şi menţionarea faptului că publică primele poezii în 1938, în „Luceafărul”, o revistă a liceului „G. Bariţiu” din Cluj, debutul propriu – zis avându-l în pagina culturală a ziarului „Tribuna Ardealului” din Cluj în 1940, iar debutul editorial în antologia lui Gh. Dăncuş, „Versuri din Transilvania Nordică” în 1941, apoi Francisc Păcurariu a elborat studii şi eseuri despre cultura latino-americană în volume ca : „Introducere în literatura Americii latine”(1965), „Schiţe pentru un portret al Americii latine”(1966), „Scriitori latino-americani”(1966), „Nepoţii şarpelui cu pene”(1967), „Profiluri hispano - americane contemporane”(1968), „Individualitatea literaturii latino-americane”(1973), la care trebuie adăugată „Antologia literaturii precolumbiene” din acelaşi an 1973. În poezie, „Psalmilor neliniştii” din 1942, le urmează în 1944, „Lauda singurătăţii”, tirajul acestui volum fiind distrus în vremea manifestaţiilor fasciste de la Cluj din martie 1944, apoi îi urmează „Priveliştile lumii(1967), „Ochean simplu”(1972), „Răzvrătirea desenatorului de cercuri”(1974) şi „Solstiţiu de iarnă”(1977). O retrospectivă a întregii sale creaţii poetice este volumul „Omul bântuit de cuvinte”(1980). Cărţi de proză : povestirea istorică „Furtună sub Detunata”(l957), apoi ciclul „Labirintul”(1974), continuat cu „Ultima călătorie a lui Ulise”(1976), „Timpul şi furtunile”(1978), „Tatuajele nu se lasă la garderobă”(1982), „Geneza”(1983) şi „Întâlnirea”(1989). După cum spune alcătuitorul cărţii, factura acestor lucrări epice este preponderent documentară, el publicând şi două eseuri monografice, consacrate unor plasticieni: Petru Abrudan(1942, reeditat în 1969) şi Raoul Şorban(1942).

Toate acestea , şi multe altele au constituit tema dezbaterii de la Teaca, prin intervenţiile extrem de consistente şi profesionale ale moderatorului Ioan Pintea, care-l consideră pe Păcurariu „o personalitate ardelenească remarcabilă, un om cu o cultură polivalentă”, remarcând în continuare intervenţiile incitante ale criticului Andrei Moldovan despre poezia lui Francisc Păcurariu, a prozatorului Ion Moise despre romanele acestuia, a directorului revistei „Mişcarea literară”, a poeţilor Mircea Măluţ şi Gavril Moldovan, a profesorului şi literatului clujean Vasile Lechinţan, a discursului extrem de profesionist a poetului şi criticului Luigi Bambulea, redactor al revistei clujene de cultură „VERSO”, al literatului clujean George Vasile Dâncu, directorul Editurii clujene EIKON, tuturor acestora, dar şi componenţilor grupului PRO OPERA : Olga Adriana Bordaş-pianistă, Alexandra Hordouan - mezosoprană, Bogdan Nistor – bariton şi Florin Pop – tenor, care au încântat asistenţa cu programe inedite la începutul şi sfârşitul acţiunii de la Teaca, le-au fost acordate diplome de participare de către Florin Vasile Şomlea, directorul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, care marchează în felul acesta o nouă reuşită în programul său de recuperare a operelor unor personalităţi de marcă pe care le-a dat judeţul nostru, lucru pentru care cei implicaţi merită toată consideraţia.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5