Octogenarii Maxim şi Saveta Câţcăuan, din Târlişua, la 60 de ani de la căsătorie

Există familii care sunt un exemplu demn de urmat pentru ce au realizat în viaţă, ele reprezintă pentru societate un punct de reper, oameni cu mult bun simţ, cu „scaun la cap”, oameni devotaţi trup şi suflet familiei, cei care au ştiut să nască, să crească şi să educe copii, fără abateri de la morala creştină şi care sunt acum mândria familiei, oameni care au îmbătrânit frumos şi se bucură de viaţa pe care le-a rânduit-o bunul Dumnezeu, ajungând la o frumoasă şi respectabilă vârstă biologică.
O astfel de familie, cu o vastă experienţă de viaţă, este MAXIM CÂŢCĂUAN şi SAVETA CÂŢCĂUAN, din localitatea Târlişua, jud. Bistriţa-Năsăud, care au sărbătorit, recent, 02 februarie 2013, un eveniment de o frumuseţe sufletească aparte şi de o sensibilitate deosebită pentru viaţa de familie, şi anume, 60 de ani de la căsătorie, care a fost încheiată la data de 02 februarie 1953.
Merită, pentru frumuseţea lor sufletească şi dăruirea pe care au avut-o în a-şi întemeia şi forma o familie numeroasă, să le cunoaştem „o picătură” din evoluţia vieţii.
Astfel, soţul Maxim Câţcăuan este fiul lui George şi Ludovica, născut la data de 01.02.1926, în loc. Târlişua, având venerabila vârstă de 88 ani, o vârstă frumoasă şi respectabilă, fiind un om dinamic şi la ora aceasta.
Porecla soţului este Maxim al lui George a Patronaşului.
Soţia, Saveta Câţcăuan (cu nume de fată Cucură) este născută la 31.03.1933, în satul Orzoaia, com. Târlişua, o femeie ageră, cu priviri jucăuşe, a împlinit 80 de ani de viaţă, o vârstă care impune respect şi tandreţe. Porecla soţiei este Saveta lui Macedon a Cadeţoaiei, pentru faptul că bunicul ei a fost cadet în armată.
Neamul Câţcăuanilor este originar din Câţcău, jud. Sălaj, care au „emigrat” şi au format o familie la Ilişua. De aici s-au extins pe Valea Ţibleşului până în Şendroaia.
Porecla de „a Patronaşului” vine de la următorul argument, grupul Câţcăuanilor, aşezat la Ilişua, aveau afaceri în zonă şi erau mari meşteri de mori de apă.
Unul dintre descendenţii Câţcăuanilor era poreclit „Morăraşul” deoarece arenda moara din Târlişua a evreului Goldstein Geza din Cluj.
Familia soţilor Maxim şi Saveta Câţcăuan se compune din 9 copii, dintre care 8 sunt băieţi şi 1 fată, care, la rândul lor, sunt şi ei căsătoriţi, având copii la această dată şi pe care îi enumerăm în ordinea vârstei: Alexandru şi Livia Câţcăuan, cu domiciliul în Bistriţa; Gheorghe şi Maria Câţcăuan, în Timişoara; Marin şi Adela Câţcăuan, în Beclean; Gavrilă şi Ana Câţcăuan, în Beclean; Vasile şi Daniela Câţcăuan, în Bistriţa; Nelu şi Livia (Câţcăuan) Mihalte, în Bistriţa; Ioan şi Livia Câţcăuan, rezidenţi în Italia; Viorel şi Ioana Câţcăuan, rezidenţi în Italia; Marius şi Carmen, în Cristeştii Ciceului, jud. B-N.
De menţionat că până la 06.06.1977 familia Câţcăuan a avut domiciliul în satul Şendroaia, com. Târlişua, iar la data sus-menţionată au vândut gospodăria, mutându-se în satul Cristeştii Ciceului, com. Uriu, unde au cumpărat o casă pe str. Gării.
Motivaţia plecării a fost una obiectivă – condiţiile precare de şcolarizare a celor 9 copii, distanţa de la casă la şcoala din centrul comunei fiind de 9 km şi care trebuia străbătută pe jos de copii. Acest lucru a determinat, cu strângere de inimă, părăsirea locului de baştină a fost un gest de sacrificiu pentru cei 9 copii, iar părinţii au înţeles că numai şcoala şi învăţătura le asigură viitorul copiilor, localitatea Cristeştii Ciceului fiind situată la jumătatea distanţei dintre Beclean şi Dej, existau condiţii bune pentru navetă, pentru şcoală şi în viitor pentru locurile de muncă.
Iată un exemplu de sacrificiu al părinţilor pentru copii, iar Maxim şi Saveta Câţcăuan, care au sărbătorit 60 ani de căsnicie, sunt mândri de ce au realizat, având 9 urmaşi direcţi – copii realizaţi din toate punctele de vedere, fiecare la casa lui, având şi ei la rândul lor copii, unii dintre ei devenind şi bunici.
Soţii Maxim şi Saveta îşi iubesc şi adoră pe cei 15 nepoţi şi strănepoţi, cei doi bucurându-se de realizările numerosului neam Câţcăuan şi speră să-i vadă mari pe cei mici.
Redăm un mic fragment din Monografia comunei Târlişua, de Augustin Pădeanu, apărută la Editura Rzoprint Cluj-Napoca, în 2008, privitor la arborele genealogic al Câţcăuanilor, respectiv, tatăl lui Maxim, despre Maxim, Patronaşii şi Morăraşii.
Câţcăuan Gheorghe a Patronaşului. Mobilizat în armata română în 1939. În 1940 a fost dus de autorităţile maghiare la muncă în Ungaria; în 1944 a venit acasă în permisie, l-a trimis în locul lui pe fiul său, Maxim.
Câţcăuan Maxim, născut la 1 februarie 1926, în Şendroaea. În mai 1944 a fost dus la muncă forţată în locul tatălui său. A săpat tranşee, a construit cazemate, buncăre şi alte lucrări genistice în localitatea Korad de lângă Balaton. În martie 1944, detaşamentul celor cca. 2.400 de lucrători români a fost capturat de trupe sovietice şi dus în lagărul din localitatea Top. După un drum pe jos până în Timişoara, au fost eliberaţi în 29 aprilie 1945.
Patronaşii. În jurul anului 1880 a venit din Ilişua, morar la Goldstein, Nicolae Câţcăuan, un urmaş al cuiva din Câţcău, pribegit pe Ilişua. Aici a întemeiat familie cu Cătălina Cocian a lui Ionu Negarului şi gospodărie la gura părăului Negrilor de pe Izvor. Nicolae, mort prin 1931 şi Cătălina, trecută şi ea dincolo de lume prin 1956, au avut 7 copii: Ioan, Rafila, Sânziana, Paraschiva, Gavrilă, Gheorghe şi Maria.
Morăraşii: Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, un Câţcăuan Ion din Spermezeu (cu origini certe în Câţcău) a venit în Târlişua, morar la moara de pe Izvor a lui Gadale. Cu ceva hibe la picioare, dar bun morar şi mare meşter în lemn, Câţcăuanul, zis Morăraşu, s-a căsătorit cu Maria Diugăniţii, soră cu Gavrilă a lui Lucian. Ioan şi Maria au avut patru copii, cărora li s-a zis a Morăraşului: Vasile, Gavrilă, Floarea şi Măriuţa. Vasile s-a căsătorit cu o fată de-a Buglionului cu care a avut pe Irina, măritată cu Valer a Citanului. Floarea s-a măritat cu Rus Ion – Buglioiu, iar Măriuţa cu Vălean Maxim a Ani. Gavrilă, şi el mare meşter în lemn, s-a căsătorit cu Ulina Avram şi şi-a întemeiat gospodărie pe Uleasa. I s-a mai zis şi Gavrilă a Ulinii.
Urăm sănătate, fericire, viaţă lungă, bucurii, împliniri, să rămână mereu „tineri” şi frumoşi aşa cum sunt şi să se bucure de fiecare zi trăită alături de cei dragi.
La mulţi şi fericiţi ani stimaţi MAXIM şi SAVETA CÂŢCĂUAN! Să vă fie viaţa senină la 60 de ani de la căsătorie!