Interviu cu primarul comunei Parva, Gheorghe Stelian

,, Omenia şi răbdarea au fost cheia succesului meu’’

Rep : Domnule primar, sunt douăzeci de ani şi încă unul de când vă ocupaţi de bunele rânduieli ale comunei Parva, o localitate încărcată de tradiţie şi istorie. Timpul a trecut atât de repede încât, unii, abia ne mai aducem aminte de cele petrecute în decembrie 1989. Pentru Dumneavoastră, ziua de 27 decembrie are nu numai o semnificaţie reiligioasă, ci şi una de suflet. Atunci v-aţi bucurat de o mare împlinire în viaţă, aţi fost ales primar al comunei şi oamenii de aici şi-au pus toată încrederea că împreună veţi dobândi multe lucruri de folos. Vă propun o retrospectivă a evenimentelor desfăşurate în cele cinci mandate de primar.

Gh.Stelian :Îmi face deosebită plăcere să vorbesc despre aceste evenimente care mi-au schimbat cursul vieţii, m-au făcut mai util pentru oamenii din jur. Evenimentele din decembrie 1989 m-au găsit în funcţia de vicepreşedinte în comuna Viişoara, o localitate aflată la câţiva km de Bistriţa, astăzi cartier al oraşului. Schimbările survenite în întreaga societate, s-au produs şi în comuna Parva. Oamenii locului mă cunoşteau încă de pe vremea vechiului regim, când am fost dascăl aici, secretar de primărie şi apoi vicepreşedinte al Consiliului Popular.

Forţat de împrejurări, a trebuit să renunţ la aceste preocupări, să-mi părăsesc comuna natală şi să ocup alte funcţii în administraţia locală a oraşului Bistriţa. Se pare că mi-am lăsat loc de bună ziua, şi părvenii au ţinut cont de aceasta, fapt pentru care, în preajma acelui Crăciun însângerat, în repetate rânduri, m-au vizitat acasă şi la serviciu, propunându-mi funcţia de primar.

Nu mi-a fost uşor să accept o asemenea propunere , punând totul pe seama familiei care mi-a condiţionat plecarea la Parva,doar pentru o scurtă durată. După cum vedeţi, n-a fost să fie aşa. În ziua de 27 decembrie, în faţa Primăriei s-au adunat peste 500 de cetăţeni care şi-au dat girul punerii mele în funcţie. O contribuţie de seamă în realizarea acestei acţiuni au avut-o : Rus Anton, şeful minei de caolin, Căluş Ioan , secretarul primăriei, Strugari Toader, Cicedea Ioan şi mulţi alţii, care au susţinut ideea acestei promovări.

Rep : Sunt sigur că experienţa dumneavoastră în probleme de administraţie v-a ajutat mult în acest act de conducere. Care au fost priorităţile muncii, în calitatea de primar?

Gh.S : În Parva erau multe lucruri de rezolvat, mai ales că aici ,, revoluţia’’a început în ianuarie 1989, când cetăţenii acestei localităţi s-au opus desfiinţării comunei. După actul lor de revoltă, părvenii au fost marginalizaţi şi nu s-a mai făcut nimic în folosul comunităţii.

La venirea mea în această funcţie, am găsit un aparat administrativ pe care îl cunoşteam , în parte, de pe vremea când eram vicepreşedinte şi, împreună , dar şi prin consultarea cetăţenilor, am intocmit lista cu priorităţi pe termen scurt şi mediu: introducerea telefoniei moderne, punerea în funcţiune a unui microreleu TV (1992 ), construirea noului sediu al Primăriei prin etajarea Căminului cultural (1993 ), electrificarea unor zone izolate de pe raza comunei: Izvor (1998 ), Dealul Vinului (2005 ), Valea Vinului (2006 ), reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale care dau posibilitatea maşinilor să ajungă în zonele care, până mai ieri ,erau mai puţin accesibile : Dealul Paltinului, Locurele, Dealul Tisei, Dealul Vinului, Valea Arşiţei, Gătejoasa şi altele (2008-2009 ), instalarea unui pilon pentru antena Cosmote, precum şi a centralei telefonice digitale(2008-2009 ). Mă mândresc cu dispensarul medical construit în anul 1999 care este o adevărată binefacere pentru locuitorii acestui ţinut.

Rep : Cred că exemplele ar putea continua şi că ele reprezintă efortul pe care l-aţi depus de-a lungul celor cinci mandate câştigate încă din primul tur. Aş vrea să vă întreb, care este secretul acestor succese ?

Gh.S : Întotdeauna mi-am dorit să nu-i dezamăgesc pe aceşti oameni, să fac ceva pentru ei, să-i ajut, să-i înţeleg, să aduc un strop de bucurie în casele lor. Pentru ei m-am zbătut, am alergat peste tot, şi de ce să n-o spun, pe când alţi primari erau preocupaţi de împărţirea pământului, eu mă luptam cu mai marii judeţului să obţin bani pentru lucrările din comună. Aveam şi un sistem de relaţii destul de solid, dar omenia şi răbdarea cu oamenii, cred că este cheia succeselor mele.

Rep : Domnule primar, ştiu că aţi fost şi un dascăl devotat acestei profesii şi aţi intrat în exercitarea ei încă din anii tinereţii. Crearea unei frumoase baze materiale în învăţământ se datorează vechii d-voastră legături cu acest domeniu ?

Gh. S. : Într-un fel da, pentru că anii lucraţi în învăţământ mi-au lăsat o amintire plăcută, chiar dacă au existat şi multe neajunsuri. N-am uitat că şcoala are nevoie de o reabilitare totală în ceea ce priveşte baza materială. Acestui domeniu i-am alocat sume importante de bani din bugetul local şi l-am cuprins în planul de investiţii. Cele două clădiri din centrul comunei au fost renovate, au fost construite grupuri sanitare moderne, s-a introdus centrala termică, sălile de clasă au fost dotate cu mobilier nou, s-au înfiinţat laboratoare, printre care şi cel de informatică, s-a amenajat o minisală sportivă şi, nu în ultimul rând, am făcut toate demersurile în vederea obţinerii unui mijloc de transport pentru elevii aflaţi la distanţe mari de şcoală.

Rep. : Trăim într-o perioadă în care proiectele sunt la ordinea zilei. Care sunt ultimele noutăţi de pe agenda d-voastră?

Gh. S. : Am făcut şi fac orice pentru a obţine fonduri băneşti ca să ne putem realiza obiectivele propuse. Spre bucuria mea şi a locuitorilor din această comună, s-au încheiat în acest an lucrările prevăzute în proiectul de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă. Este aprobat proiectul pentru construcţia bazei sportive, alte două pentru extinderea reţelei de electrificare pe V. Arşiţei şi V.Paltinului şi am depus proiectul integrat pentru Măsura 322, privind dezvoltarea şi renovarea satelor care pentru noi are mai multe obiective : modernizarea primăriei şi a căminului cultural, canalizare şi staţie de epurare, modernizare de străzi. Proiectul este declarat eligibil şi lucrările vor începe în primăvara anului 2011..

Rep. : Domnule primar, Parva a fost şi va rămâne o comună cu un mare potenţial turistic. Ce ne puteţi spune în acest sens ?

Gh.S. : Aşezarea geografică a comunei şi frumuseţile pe care le are zona montană din împrejurimi, sunt motive pentru lansarea unor acţiuni de turism. Apa minerală are o valoare terapeutică deosebită. Acum se află în derulare lucrările de reamenajare a acestui izvor. Am modernizat drumul care merge spre Peştera Tăuşoarelor şi suntem în relaţii de bună colaborare cu cei care întreţin cabanele turistice de pe V. Rebrei. În anul 2003 am dat în funcţiune cladirea Centrului de turism montan şi tot atunci s-a deschis agroturismul în circa 16 gospodării. Există însă loc de mai bine şi în acest domeniu.

Rep. : Aţi găsit întotdeauna sprijinul necesar din partea celor din jur, în realizarea obiectivelor d-voastră ?

Gh.S. : În primul rând, toţi oamenii de bunăcredinţă mi-au fost alături. Nu pot să nu amintesc însă ajutorul care mi l-au dat oamenii din aparatul administrativ : Ioan Căluş, , Cătălina Sîngeorzan, Leon Alexi, Maria Palage, Ioan Rus şi alţii.

Rep. : Domnule Stelian, în judeţul nostru există trei oameni care au reuşit să câştige al cincilea mandat de primar. Unul dintre aceştia sunteţi d-voastră şi la 27 decembrie 2010 împliniţi 21 de ani în această funcţie. În semn de respect pentru rezultatele meritorii obţinute aţi primit câteva distincţii . Care sunt acestea ?

Gh.S. : E adevărat şi sunt mândru de acest lucru. În anul 2002, prin Decret prezidenţial am primit medalia,, Crucea Naţională’’-Serviciul Credincios, clasa a III-a, în 2008, Asociaţia Comunelor din România, ACOR, îmi acordă diploma şi placheta,, Primar de 4 stele’’,iar prin hotărârea din 30 noiembrie 2010, a Consiliului Local Parva sunt declarat,, Cetăţean de onoare’’al acestei comune.

Rep. : Suntem în plină desfăşurare a sărbătorilor de iarnă. Ce doriţi să transmiteţi consătenilor d-voastră ?

Gh.S. : În primul rând, sărbători fericite, multă sănătate, bucurii şi pe cât posibil, o viaţă mai bună, să trăim în pace şi bună înţelegere cu toţii.

Rep. Vă mulţumesc pentru răbdarea care mi-aţi acordat-o şi vă doresc multă sănătate, d-voastră şi familiei, La mulţi ani , bucurie în viaţă şi în continuare succes !

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5